Două persoane au murit în urma unor incendii izbucnite la Călărași și Cahul. Tragediile au avut loc duminică, 18 ianuarie 2026.

Primul caz a avut loc în comuna Hîrjauca, într-o casă de locuit. Flăcările au izbucnit într-o casă de locuit, unde a fost depistat cadavrul carbonizat al unui bărbat de 63 de ani, proprietarul locuinței.

„Pompierii au reușit lichidarea arderii la ora 07:16. Focul a distrus bunurile materiale din interiorul a două odăii și circa 60% din acoperișul casei. În urma cercetărilor, specialiștii IGSU au constatat preliminar că incendiul a fost cauzat de nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea instalațiilor electrice.

Bărbatul folosea pentru încălzirea camerei un termogenerator electric, care era conectat la rețea și lăsat pe timp de noapte în apropierea patului. Toate circumstanțele urmează a fi stabilite de organele de resort”, transmite Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Cea de-a doua tragedie s-a produs pe strada Nicolae Gribov din orașul Cahul.

„Potrivit informațiilor, focul a izbucnit în interiorul locuinței, unde o femeie în stare inconștientă a fost extrasă de către populație până la intervenția echipelor specializate. Ulterior, medicii Serviciului de Asistență Medicală Urgentă aflat la fața locului a constatat decesul acesteia. La fața locului, a intervenit un echipaj de pompieri, care a stabilit că focul a afectat bunurile materiale din interiorul unei odăii cu suprafața totală de 9 m2.

Primele cercetări efectuate de specialiștii IGSU au stabilit prealabil, că incendiul a izbucnit din cauza nerespectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei de încălzit. Proprietara a suprasolicitat soba, fapt ce a dus la mocnirea materialelor combustibile aflate în apropiere”, se arată în comunicatul emis de instituție.

În acest context, IGSU îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de apărare împotriva incendiilor. Iată care sunt regulile:

utilizarea corectă a surselor de încălzire;

evitarea suprasolicitării sobelor și deconectarea aparatelor electrice atunci când nu sunt supravegheate;

materialele combustibile să fie păstrate la distanță sigură față de sursele de căldură, iar locuințele să fie verificate periodic pentru a preveni situațiile de risc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la începutul anului 2026, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 173 de incendii, în urma cărora 15 persoane și-au pierdut viața.

#Cahul #Calarasi #incendii #persoane decedate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.