Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi, 23 mai o nouă versiune a Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Modernizarea sistemului a cuprins componenta de software și hardware a SAPI, și a inclus separarea logică a sistemului de decontare pe baza brută în timp real (DBTR) şi a sistemului de compensare cu decontare pe bază netă (CDN). Suplimentar, a fost creată o nouă posibilitate de gestiune a limitelor de lichiditate de către participanți, migrarea mai avansată a mesajelor de plată (ISO 20022), precum și înlocuirea platformei hardware. Aceste schimbări vor asigura o creștere scontată a performanței sistemului, precizează BNM.

Particularitățile noi ale SAPI oferă un grad superior de automatizare întregului lanț de plăți – de la inițierea acestora de către plătitor, până la recepționarea mijloacelor bănești de către beneficiar. Avantajele modernizării urmează să fie resimțite și apreciate, la fel, de utilizatorii serviciilor de plăți în lei moldovenești – persoanele fizice și cele juridice.

Potrivit conceptului de dezvoltare a domeniului de plăți din Republica Moldova, modernizarea SAPI reprezintă o primă etapă a acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de BNM, care va fi urmată de etapa a doua – implementarea la nivel național a plăților instante.

Proiectele sunt orientate spre dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova. Acestea urmăresc scopul de a facilita modernizarea serviciilor de plăți și de a oferi comunității financiare un sistem de plăți ce înglobează atât infrastructuri de înaltă performanță, cât și instrumente de plată moderne care ar corespunde necesităților consumatorilor.

SAPI a fost implementat în anul 2006 și este administrat și operat de BNM. În anul 2021, prin intermediul SAPI a fost procesat un volum total de 13,8 milioane tranzacții în valoare de 1 083 miliarde lei, majorându-se atât ca număr (9,8 la sută), cât și ca valoare (0,7 la sută) comparativ cu anul 2020. Volumul mediu zilnic al operațiunilor în SAPI a constituit 54,6 mii de tranzacții în valoare de 4,3 miliarde lei.

Pe parcursul anului 2021, disponibilitatea medie a sistemului pentru participanți a constituit 99,9 la sută, ceea ce ilustrează capacitatea înaltă a SAPI, fără întreruperi sau incidente, pe durata programului de funcționare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#BNM #SAPI #versiune modificata

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.