Luna octombrie a fost marcată de noi măsuri restrictive și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană, arată raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX. Conform organizației, principalele probleme vizează drepturile copiilor, alinierea educației la standardele rusești, propagandă intensă, un proces electoral necompetitiv și o situație socio‑economică dificilă.

Regimul punitiv al „justiției juvenile” afectează copiii privați de libertate în instituții închise, cu o rată de încarcerare de trei ori mai mare decât pe malul drept. Minorii pot fi internați chiar fără să fi săvârșit o infracțiune, educația în detenție este minimă și puternic ideologizată, hrana este limitată, iar contactul cu familia restricționat.

Militarizarea și alinierea educației la Federația Rusă continuă, prin înlocuirea manualelor, programe didactice rusești și implicarea tinerilor în activități militare, vizite la muzee, concursuri și cluburi sportive care normalizează rolurile militare. Universitatea de Stat din Tiraspol promovează loialitatea față de centrele de putere rusești și „statalitatea” transnistreană.

Propaganda și narațiunile oficiale promovează ideea „comunității poporului transnistrean” și justifică măsuri excepționale prin apeluri la „antifascism” și „asediu”. Regimul susține că regiunea este amenințată de Chișinău și Occident, consolidând mobilizarea populației.

Proces electoral sub controlul „partidului Obnovlenie” și al holdingului Sheriff a avut loc într-un context lipsit de opoziție reală, fără observatori independenți și în afara controlului autorităților constituționale, cu majoritatea candidaților afiliați direct sau indirect holdingului.

Situația socio‑economică și energetică rămâne critică, cu un deficit bugetar sever, inflație ridicată (12,7% în septembrie) și un nou episod al crizei gazelor care a afectat serviciile publice și nivelul de trai al locuitorilor.

Promo-LEX atenționează că aceste evoluții indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate, securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza Promo-LEX #drepturile omului #Transnistria

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.