Cât de transparent este procesul decizional din raionul Florești și în ce măsură Consiliul Raional ține cont de incluziunea tuturor categoriilor sociale în luarea deciziilor? Membrii Consiliului Raional de Participare Florești – un organ consultativ creat cu scopul de a contribui la democrația participativă din raion – și factori de decizie au vorbit despre rezultatele activităților din anul 2023.

„Este un eveniment anual major (n. r. – Forumul Anual al Democrației Locale), fiindcă am sintetizat activitatea Consiliului Raional de Participare care este compus din membrii ai asociațiilor obștești din 19 localități care au depus o muncă de voluntariat”, a declarat Feodosia Bunescu, directoarea proiectului „Consiliul Raional de Participare Florești”.

Potrivit directoarei de proiect, în raion a fost constatată lipsa comunicării eficiente dintre societatea civilă și factorii de decizie locali, iar membrii Consiliului Raional de Participare au depus o muncă enormă în încercarea de a elimina aceste lacune. Un accent a fost pus pe tinerii fără ocupație.

„Acești tineri nu au nivelul de studii necesare ca ei să poată elabora un plan de afaceri, să participe la un concurs și să inițieze o afacere. De aceea în funcția noastră este ca să ridicăm capacitățile acestor tineri ca ei să devină capabili să-și îmbunătățească situația proprie. Să se implice în dezvoltarea comunitară și ulterior să influențeze și procesul decizional”, a menționat Feodosia Bunescu.

Andrei Brighidin, director de dezvoltare, monitorizare și evaluare la Fundația Est-Europeană, a declarat următoarele:

„Am văzut pe parcursul forumului că membrii comunității, membrii asociației, adică a societății civile au formulat deja câteva probleme referitoare la asigurarea transparenței decizionale. Problemele au fost însoțite de către soluții concrete și acest fapt ne bucură pentru că transparența, după cum spuneam, este o precondiție esențială a participării”.

Iar Galina Ignat, manager financiar la Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, a declarat că:

„Susținem anume crearea acestor consilii participative pentru a asigura transparența decizională a proceselor care au loc în consilii și în primării, participarea activă a cetățenilor precum și incluziunea socială”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eu consider că este foarte important ca în raioane să fie dezvoltate asemenea proiecte. Toți cetățenii, locuitorii al raionului Florești trebuie să fie implicați în luarea deciziilor. Trebuie să fie informați, în primul rând. Trebuie să cunoască situația la zi, problemele, care sunt soluțiile pentru a le rezolva”, a spus Iurie Vlad, vicepreședinte al raionului Florești.

Evenimentul a fost organizat de asociația obștească „Pro Comunitate Băhrinești”, care deține secretariatul Consiliului Raional de Participare Florești în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere – faza II”, implementat cu sprijinul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

#proces decizional #raion #comunicare #Floresti

Pliculețele cu nicotină, odinioară un produs de nișă adresat nordicilor, în special suedezilor, au atras atenția globală și se extind rapid în toată Europa. Cu toate acestea, tot mai multe state încearcă să limiteze sau să interzică aceste produse. Însă un studiu realizat în Germania sugerează că interdicțiile stricte mai degrabă alimentează piața neagră și comerțul cu produse contrafăcute, transmite Ziua.md.

Cercetarea estimează că aproximativ 1,5 milioane de persoane folosesc pliculețe cu nicotină în Germania, deși vânzarea lor este interzisă oficial. Autorii studiului au verificat 1.256 de chioșcuri și puncte de vânzare și au constatat că produsele sunt disponibile pe scară largă. Analiza mostrelor cumpărate a arătat că, în funcție de regiune, între 8% și 32% dintre produse erau contrafăcute.

Potrivit studiului, piața ilegală favorizează apariția produselor fără control asupra ingredientelor și concentrației de nicotină. Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) recomandă ca pliculețele să nu depășească 16,6 mg de nicotină per pliculeț.

Autorii concluzionează că interdicția totală nu elimină consumul, ci mută piața în zona ilegală, și recomandă reglementarea produselor prin limite de nicotină, control de laborator și restricții stricte pentru minori.

Interzicerea pliculețelor cu nicotină în Franța generează critici și nemulțumire la Stockholm

Subiectul este intens dezbătut și a aprins spiritele la nivel european. Mai ales după ce Franța a introdus una dintre cele mai dure interdicții din UE privind pliculețele cu nicotină. Măsura a provocat reacții puternice în Suedia, unde astfel de produse sunt considerate parte a culturii locale. Ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a descris decizia drept „un atac la adresa stilului de viață suedez”, potrivit Hotnews.ro.

Decretul Franței depășește interdicțiile altor țări din UE, interzicând nu doar vânzarea, ci și importul, deținerea și utilizarea pliculețelor. Astfel, un suedez care transportă o cutie de pliculețe cumpărată legal în țara sa ar putea fi teoretic sancționat în Franța cu până la cinci ani de închisoare și o amendă de 375.000 de euro. Suedia este una dintre cele șapte țări, printre care se numără Italia și Grecia, care și-au exprimat îngrijorarea oficială că interdicția ar putea constitui o încălcare a legislației UE și ar crea bariere în calea pieței unice.

„Este ca și cum am interzice baghetele franceze sau vinul francez în Suedia”, a declarat ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, pentru Financial Times.

Fenomenul produselor ilegale cu nicotină se extinde rapid

În paralel, experții europeni antifraudă atrag atenția că Europa a devenit între timp atât cea mai mare piață de consum pentru țigările contrafăcute, cât și o importantă zonă de producție, existând temeri că același model s-ar putea repeta și în cazul pliculețelor cu nicotină.

Directorul pentru prevenirea comerțului ilicit cu tutun din cadrul Philip Morris International Europa, Klaus Berg susține că statele care au aplicat interdicții nu au rezolvat nimic prin interzicerea produsului, pentru că „piața a ajuns în mâinile organizațiilor criminale, nu mai există control asupra produselor care sunt vândute pentru că oficial ele nu există”.

„Ceea ce face un guvern când interzice un produs este că practic spune populației: perfect, avem o problemă, am interzis produsul, problema este rezolvată. Nu, nu este rezolvată. A trecut în piața neagră, a ajuns în mâinile organizațiilor criminale, nu mai există control asupra produselor care sunt vândute pentru că oficial ele nu există și sunt vândute oricui, inclusiv copiilor. Practic împingi produsul în mâinile grupurilor de crimă organizată fără niciun fel de control și închizi ochii, iar pentru că l-ai interzis crezi că ai rezolvat problema, ceea ce nu este adevărat”, susține Klaus Berg.

Potrivit lui, în mai multe țări europene, deși produsele sunt oficial interzise, acestea pot fi găsite ușor și cumpărate fără nicio problemă, multe dintre ele fiind contrafăcute. Un exemplu elocvent în acest sens este Germania sau Belgia.

„Ce am descoperit este că am vizitat câteva sute de magazine din zona Bruxelles și am aflat că aproximativ un sfert dintre ele, dintre aceste chioșcuri independente, aveau astfel de produse. Nu vorbim despre marile lanțuri de magazine sau supermarketuri, dar în multe chioșcuri mici independente le găsești fie la vedere, fie sub tejghea. Poți intra ca și consumator și să ceri produsul, iar asta fac oamenii. Aceasta este realitatea pe care cred că autoritățile o uită și oficial nu o văd, dar ea există. Și douăzeci și cinci la sută din totalul punctelor de vânzare este foarte mult, dacă lucrezi în vânzări știi asta, și nu poate fi ignorat. Totul devine o junglă. Când interzici ceva, crezi că ai rezolvat problema, dar de fapt ai făcut-o mai mare. Aceasta este ideea principală. Așa că găsești orice pe piață și este dificil pentru consumatorul obișnuit, pentru că produsul oficial nu există, să știe dacă cumpără ceva autentic sau nu. Nu au cum să știe, pentru că atunci când produsul este contrafăcut nu se respectă reguli privind calitatea producției și standardele de siguranță. Așa că, din nou, totul devine o junglă”, a mai punctat Berg.

Expertul a mai adăugat că cele mai multe pliculețele cu nicotină contrafăcute provin din China.

„Dar trebuie să fim atenți, pentru că situația se poate schimba foarte repede. Din ceea ce am văzut până acum, credem că majoritatea pliculețelor contrafăcute provin din China. Dar se poate schimba. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu țigările. Acum douăzeci și cinci de ani, țigările contrafăcute erau produse în principal în China. Acum, în Europa, a devenit o problemă europeană. Europa are cel mai mare consum de țigări contrafăcute din lume și cea mai mare capacitate de producție pentru astfel de țigări. Acum douăzeci și cinci de ani și până recent luptăm doar împotriva țigărilor ilegale. Acum luptăm împotriva țigărilor ilegale, vape-urilor ilegale și pliculețelor ilegale cu nicotină”, a mai spus Berg.

Pliculețele cu nicotină au fost dezvoltate în Suedia în anii 2010 ca o variantă fără tutun a snus-ului, plicul cu tutun pudră folosit în Scandinavia de secole.