Proiectul Danova care îmbunătățește accesibilitatea aeroporturilor, porturilor, stațiilor de tren și autobuz pentru persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere, a fost subiectul discutat în cadrul unei conferințe la care a participat și directorul general al ASD Sergiu Bejan. Mai exact, evenimentul a avut loc cu participarea conducerii UTM, a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Primăriei municipiului Chișinău, Asociației Nevăzătorilor din Moldova.

Potrivit Uniunii Europene a Nevăzătorilor, există peste 30 de milioane de nevăzători și cu deficiențe de vedere care nu pot călători independent, deoarece mai mult de 96% din sistemul de transport european, în special în regiunea Dunării, nu este încă accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere.

„Scopul principal al proiectului Danova este de a îmbunătăți accesibilitatea aeroporturilor, porturilor, stațiilor de tren și autobuz pentru persoanele nevăzătoare și cu deficiențe de vedere, prin dezvoltarea unui set de noi servicii și competențe, pentru a le permite să aibă acces deplin la toate informațiile și serviciile de transport”.

De asemenea, pe baza unei abordări transnaționale și de cooperare, partenerii proiectului vor căuta soluții existente și exemple de bune practici care pot fi eficient trasferate în regiunea Dunării, vor proiecta un nou concept de sistem de transport complet accesibil pasagerilor nevăzători și cu deficiențe de vedere și vor testa soluții și servicii inovatoare.

De asemenea, vor educa grupurile țintă relevante cum să utilizeze aceste soluții și cum să sprijine în mod adecvat pasagerii cu deficiențe de vedere.

„Proiectul cu o durată de 30 de luni (01 iulie 2020 – 31 decembrie 2022) și un buget total de peste 2 milioane de euro, finanțat de Danube Transnational Programme – Interreg, reunește parteneri din 9 țări (Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Muntenegru, Republica Moldova, Slovenia, Ungaria) și 14 parteneri din acestea, motivați să lucreze împreună pentru a face facilitățile de transport mai accesibile”, se arată în nota informativă a ASD.

#ASD #deficiente de vedere #servicii de transport #servicii inovatoare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.