Operatorii de transport rutier de persoane vor putea utiliza și plăcuțe de înmatriculare albe. Guvernul a abrogat reglementările care îi obligă să aibă plăci de culoare galbene.

Plăcuțele de înmatriculare de culoare galbenă vor rămâne valabile până la radierea vehiculului sau până la momentul în care operatorul decide să le înlocuiască. Schimbarea lor nu presupune proceduri birocratice suplimentare.

Plăcuțele galbene aflate în stocul Agenției Servicii Publice pot fi în continuare eliberate, la cererea operatorilor, până pe 31 decembrie 2025, în limita stocului existent, informează IPN. În cazul schimbării lor, plăcile galbene vor fi predate responsabililor de la ASP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile estimează că urmare a implementării măsurii, antreprenorii vor acumula economii anuale de peste 36 de milioane de lei.

Modificările fac parte dintr-un pachet complex de măsuri pentru facilitarea activității economice, care urmează să reducă sarcinile administrative și să creeze un cadru legal clar pentru antreprenori. Pe lângă prevederile privind culoarea plăcuțelor de înmatriculare, va fi eliminată și obligația comercianților de a prelucra date cu caracter personal în condiții deja reglementate, iar unitățile comerciale cu profil alimentar vor putea fi amplasate în case individuale de locuit, cu acordul proprietarilor și în conformitate cu prevederile legale privind siguranța alimentelor.

#alb #galben #placute de inmatriculare #transport public #transportatori

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.