În următorii cinci ani, în Republica Moldova urmează să fie instalate 150 de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice. Potrivit autorităților, interesul pentru mobilitatea electrică este în continuă creștere.

Astfel, în acești cinci ani, infrastructura destinată transportului electric s-a extins de peste zece ori, în special datorită contribuției sectorului privat. În prezent, în țara noastră funcționează peste 250 de puncte de încărcare, transmite IPN.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) menționează că Strategia națională de E-Mobilitate, în baza căreia vor fi instalate cele 150 puncte noi de încărcare, este în proces de definitivare, potrivit sursei citate. Documentul prevede, printre altele, instalarea de stații rapide la fiecare 60 de kilometri pe drumurile naționale și coridoarele TEN-T, în conformitate cu standardele UE. Chiar dacă rețeaua națională este în prezent neuniformă, MIDR precizează că pe principalele rute precum Chișinău-Bălți-Criva, Chișinău-Giurgiulești, Chișinău-Ungheni și Chișinău-Leușeni este posibilă traversarea cu un automobil electric, cu excluderea riscului de a rămâne fără baterie.

Potrivit datelor oferite de minister, în Moldova sunt 15 operatori autorizați de stații de încărcare pentru vehicule electrice, majoritatea fiind privați. Pentru localizarea stațiilor disponibile, șoferii pot utiliza platforma online PlugShare, o hartă interactivă care centralizează informațiile despre punctele de încărcare atât din Moldova, cât și din alte țări.

Interesul pentru electromobilitate este în creștere în Republica Moldova, mai ales pe segmentul autovehiculelor private. În primele șase luni ale anului 2025, înmatriculările de vehicule electrice au crescut cu peste 270% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă.

De asemenea, sursa citată transmite că din cele peste 7 600 de vehicule electrice înregistrate până la mijlocul acestui an, aproape 6 000 aparțin persoanelor fizice. Situația este similară și în cazul mașinilor hibride, unde 87% sunt deținute de cetățeni, restul – de companii.

În sprijinul acestei tendințe, statul oferă facilități pentru achiziția și utilizarea vehiculelor electrice. Printre acestea se numără scutirea de taxe vamale, accize și TVA la importul vehiculelor electrice, precum și scutirea de taxa pentru folosirea drumurilor pentru vehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe termen mediu, autoritățile anticipează o creștere semnificativă a numărului de vehicule electrice în circulație. Conform Strategiei de mobilitate 2030, până la sfârșitul deceniului, acestea ar putea reprezenta 15% din totalul autoturismelor din Republica Moldova. Totodată, Planul național integrat în domeniul energiei și climei prevede o reducere cu aproape 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelul din 1990, iar mobilitatea electrică este un factor-cheie în atingerea acestui obiectiv.

#instalare #masini electrice #Moldova #stații de încărcare

O româncă este judecată la tribunalul din Gela, în Sicilia, Italia fiind acuzată că și-a încredințat fiul nou-născut unui cuplu căsătorit care locuiește în Mazzarino, un oraș din provincia Caltanissetta, în schimbul unei sume de bani.

Inculpata este acuzată de „alterarea stării civile” (falsificarea filiației legale) în legătură cu un incident petrecut în urmă cu șase ani, când a născut la spitalul Vittorio Emanuele din Gela, relatează presa din Italia. Potrivit acuzării, femeia a furnizat o identitate falsă pentru tatăl copilului, permițând astfel unui bărbat căsătorit, domiciliat în Mazzarino, să fie înregistrat drept părinte al nou-născutului. Ulterior, copilul a fost dus la locuința cuplului respectiv.

În anchetă au fost implicate și alte persoane, inclusiv cuplul menționat, care au fost deja judecate în cadrul unor proceduri separate legate de aceleași evenimente. În actele întocmite după naștere, copilul figura drept fiul româncei și al unui bărbat italian din Mazzarino, căsătorit cu altă femeie.

Explicația prezentată oficial ar fi fost aceea a unei relații extraconjugale între româncă și italian.

Procurorii și carabinierii susțin însă că ar fi vorba de fapt despre o înțelegere prin care bărbatul și soția sa urmau să primească nou-născutul. În realitate, potrivit acuzațiilor, tatăl biologic al copilului ar fi fost partenerul româncei, la rândul său cetățean român.

Pe baza elementelor reconstituite în anchetă, mama și bărbatul italian declarat drept tată s-ar fi cunoscut abia cu puțin timp înainte de naștere. Ancheta a pornit de la o sesizare venită din Gela, localitatea în care nașterea fusese înregistrată la primărie.

Pentru reconstituirea exactă a faptelor, anchetatorii au folosit interceptări telefonice și au verificat operațiunile bancare, care au scos la iveală retrageri repetate de numerar făcute de cuplul care a primit copilul. Eventuala plată către mamă rămâne deocamdată o ipoteză a acuzării, fără să fie indicată o sumă.

În timpul procesului au fost audiați doi carabinieri care participaseră la investigații. Cuplul care ar fi primit copilul și presupusa intermediară au fost deja judecați și condamnați. Procesul româncei continuă în ianuarie 2027 când vor fi audiaţi următorii martori.

#bebelus #Italia #proces #româncă