Cercetători australieni au creat un medicament injectabil săptămânal care ar putea revoluționa tratamentul pentru cei peste 8,5 milioane de bolnavi de Parkinson din întreaga lume, oferind o alternativă la administrarea zilnică de pastile. Noul tratament menţine constant, timp de şapte zile, nivelul substanţelor medicamentoase esenţiale pentru bolnavii de Parkinson, putând înlocui pastilele administrate zilnic şi îmbunătăţind atât consecvenţa medicaţiei, cât şi calitatea vieţii pacienţilor, au declarat luni oamenii de ştiinţă de la Universitatea din South Australia (UniSA).

Descrisă drept o schimbare în tratamentul bolii Parkinson, formula biodegradabilă este injectată sub piele sau în muşchi, eliberând constant substanţa medicamentoasă pentru a asigura niveluri terapeutice constante şi a reduce povara administrării frecvente, în special pentru pacienţii vârstnici sau cei cu dificultăţi la înghiţire, potrivit studiului UniSA.

„Scopul nostru acela de a crea o formulă care să simplifice tratamentul, să îmbunătăţească adaptabilitatea pacienţilor şi să menţină niveluri terapeutice constante de medicaţie”, a declarat cercetătorul principal, profesorul Sanjay Garg, de la Centrul pentru inovare farmaceutică al UniSA.

Noul tratament furnizează doze constante de substanţe medicamentoase esenţiale, Levodopa şi Carbidopa, timp de şapte zile, cu ajutorul unor polimeri biodegradabili pentru eliberarea controlată şi susţinută a medicamentului, se arată în cercetarea publicată în jurnalul ştiinţific Drug Delivery and Translational Research.

Testele de laborator au arătat că peste 90% din Levodopa şi 81% din Carbidopa au fost eliberate în decurs de o săptămână. Implantul se degradează în proporţie de peste 80% în această perioadă şi nu a demonstrat nicio toxicitate semnificativă în testele de siguranţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii au precizat că această metodă ar putea fi adaptată în cazul altor boli cronice, cum ar fi cancerul şi diabetul, în acest sens fiind în curs de desfăşurare studii clinice şi planuri comerciale.

#cercetatori #Parkinson #tratament

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.