Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters.

Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe.

Kubilius se confruntă cu o luptă dificilă împotriva mai multor guverne ale UE, care sunt foarte reticente în a da Bruxellesului un cuvânt de spus în modul în care acestea își organizează industriile de apărare, mai scrie Reuters.

Comisia Europeană nu are mandat legal pentru a formula politici în domeniul apărării, iar țările UE își coordonează apărarea prin intermediul NATO.

Kubilius își vede funcția ca fiind complementară NATO, nu în competiție.

„Uniunea Europeană nu va avea planuri de apărare sau conducere militară, așa cum are NATO – dar Uniunea Europeană are instrumente pentru a obține finanțări mai mari, ceea ce NATO nu are”, a spus el.

Kubilius „ar fi bucuros” ca blocul comunitar să poată investi peste 500 de miliarde de euro în următorii ani pentru a stimula industriile de apărare din Europa.

Dar el este mai puțin sigur de unde vor fi obținuți banii: „Nu este treaba mea să știu… Un comisar pentru apărare trebuie să știe unde să cheltuiască banii, nu cum să îi obțină. Asta depinde de ceilalți membri ai comisiei”, a spus el.

Emiterea de obligațiuni comune în domeniul apărării, utilizarea sumelor din Fondul european de redresare și reziliență post-pandemică sau recurgerea la Banca Europeană de Investiții sunt opțiuni pentru finanțarea expansiunii industriei de apărare, a sugerat Kubilius.

#fond #investitii #UE

Tragedia de la Măgdăcești, în urma căreia o femeie a fost împușcată de soț, care ulterior s-a sinucis, reprezintă un eșec al sistemului, recunoaște președintele Parlamentului, Igor Grosu. Acesta susține că autoritățile au identificat o „fisură” în mecanismul de monitorizare a agresorilor care părăsesc teritoriul Republicii Moldova.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. Orice viață de om pierdută este o tragedie. Sistemul a eșuat. Asta trebuie să recunoaștem”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, problema identificată ține de situațiile în care un agresor sau o persoană monitorizată electronic părăsește teritoriul Republicii Moldova. Grosu explică faptul că, odată ce persoana iese din țară, brățara electronică nu mai transmite semnal către sistemul din Republica Moldova.

„Aici e fisura în sistem. În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, nu mai funcționează, semnalul nu mai vine în sistem”, a precizat președintele Parlamentului.

Totodată, acesta a menționat că ordonanțele de protecție vizează, de regulă, distanța pe care agresorul trebuie să o păstreze față de victimă și nu restricționarea libertății de circulație. În opinia lui Grosu, este necesară clarificarea prin decizii judiciare și proceduri legale a situațiilor în care o persoană monitorizată electronic poate sau nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, Igor Grosu a evitat să spună dacă ministrul Justiției ar trebuie demis, după tragedia de la Măgdăcești.

O tragedie s-a produs în data de 31 august, în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția de 42 de ani cu o armă confecționată artizanal, după care s-a sinucis. Cele două corpuri neînsuflețite au fost găsite în locuință de fiica lor de 15 ani. Pe numele bărbatului fusese emisă o ordonanță de protecție, care îi interzicea să se apropie de soție.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că există suspiciuni că brățara electronică prin care bărbatul era monitorizat ar fi putut să nu funcționeze. Autoritățile verifică în prezent toate circumstanțele cazului, fiind pornite mai multe anchete.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că pe numele bărbatului existau cel puțin două cauze penale.

De asemenea, în urma tragediei, șeful INP, Viorel Sochirca, și-a anunțat demisia. Totodată, Procuratura Generală a anunțat, de asemenea, că a fost pornită o cauză penală.

#femicid #Igor Grosu #Măgdăcești #omor