Norvegia ar putea susţine planul Uniunii Europene de a utiliza activele ruse îngheţate pentru finanţarea Ucrainei, însă nu va oferi o garanţie financiară proprie prin intermediul fondului său suveran. Declarația a fost făcută astăzi, 12 noiembrie, de ministrul norvegian al Finanţelor, Jens Stoltenberg.
Miniştrii europeni de Finanţe urmează să discute joi, 13 noiembrie, despre mobilizarea a 130-140 de miliarde de euro (152-163 miliarde de dolari) pentru Ucraina, fie prin împrumuturi, fie, mai probabil, prin valorificarea activelor ruse blocate în Europa, potrivit unui oficial al UE, scrie News.ro.
Belgia, unde se află Euroclear, instituţia care deţine cea mai mare parte a fondurilor ruse îngheţate, s-a opus însă acestei idei, invocând riscul ca ţara să fie trasă la răspundere juridică.
Pentru a depăşi impasul, unii parlamentari norvegieni au propus ca fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de peste 2 trilioane de dolari, să ofere o garanţie pentru eventualele pierderi legale. Stoltenberg a respins categoric această posibilitate.
„Au existat sugestii ca Norvegia să garanteze întreaga sumă, aproximativ 1,6 trilioane de coroane norvegiene (159 miliarde de dolari), dar acest lucru nu este o opţiune”, a spus el.
De asemenea, fostul secretar general al NATO, a subliniat că Norvegia, deşi nu este membră a Uniunii Europene, a contribuit deja semnificativ la sprijinul financiar pentru Ucraina şi este dispusă să participe la iniţiative europene comune, dar ”nu poate fi singurul garant al unui astfel de mecanism”.
Fondul suveran al Norvegiei, alimentat din veniturile petroliere şi gazeifere, este echivalent cu de patru ori PIB-ul naţional şi are o regulă strictă care permite guvernului să utilizeze anual doar 3% din valoarea totală a activelor, adică randamentul ajustat la inflaţie.
