Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a anunțat că, în conformitate cu armistițiul din Liban, trecerea tuturor navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pe durata perioadei rămase a încetării focului, în data de 17 aprilie.

Oficialul iranian a precizat că tranzitul prin strâmtoare va fi realizat pe rute coordonate, conform indicațiilor deja transmise de Organizația Portuară și Maritimă a Iranului.

„Odată cu încetarea focului în Liban, trecerea tuturor navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz este complet deschisă pe toată durata regimului de armistițiu”, a menționat ministrul.

Decizia vine în contextul armistițiului de 10 zile dintre Israel și mișcarea Hezbollah, care a intrat în vigoare în noaptea de 16 spre 17 aprilie, prin care părțile au convenit respectarea unor condiții stabilite inclusiv în urma discuțiilor mediate de Statele Unite.

Părțile implicate în acord au promis respectarea angajamentelor pe durata încetării focului, într-un context diplomatic marcat de negocieri recente desfășurate după mai bine de trei decenii de pauză în contactele directe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.