Așa numiții demnitari de stat din regiunea separatistă a Republicii Moldova sunt obligați să informeze autoritățile constituționale de la Chișinău despre pretinsele deplasări de serviciu în străinătate pe care urmează să le efectueze.

Un astfel de mecanism este deja pus în aplicare din 1 august curent, cu scopul de a li se permite traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

„Confirmăm punerea în aplicare, începând cu data de 1 august 2022 a mecanismului de notificare-permitere a trecerii peste frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv la trecerea prin Aeroportul Internațional Chișinău. Mecanismul este provizoriu și implementat de către autoritățile Republicii Moldova. Prin acest mecanism se va asigura monitorizarea și responsabilizarea subiecților vizați din considerente de securitate și de legalitate. Mecanismul dat nu vizează sub nici-o formă libertatea de circulație pe întreg teritoriul Republicii Moldova și peste hotarele țării în scopuri personale, precum și nu aduce limitări în drepturi altor categorii de persoane din stânga Nistrului și municipiul Bender decât cele enunțate supra”, a declarat ofițerul de presă al Biroului politici pentru reintegrare, Mariana Sarî, pentru deschide.md.

Conform mecanismului în cauză, notificarea autorităților Chișinăului trebuie realizat doar de „persoanele cu poziții de răspundere din așa-zisele structuri din regiunea transnistreană ce efectuează călătorii peste hotarele țării în pretinse scopuri de serviciu”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demnitari #frontieră #hotar #regiunea separatista #Transnistria

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.