Trecerea la ora de iarnă reprezintă o oportunitate excelentă de a-ți îmbunătăți obiceiurile de somn și de a te odihni suficient în fiecare noapte. Pentru a minimiza impactul acestei schimbări asupra organismului tău, medicii recomandă să ajustezi ceasurile din casă înapoi în seara dinaintea schimbării orei. Prin aceasta, procesul de adaptare la noul fus orar începe treptat, astfel încât tranziția să fie mai ușoară.

Este important să încerci să menții un program regulat de somn, chiar și în weekend, în ciuda faptului că ai putea fi tentat să dormi mai mult datorită acelei ore în plus. Nu lăsa această oră suplimentară să devină o scuză pentru a te culca mai târziu sau pentru a-ți perturba rutina de somn. Mergi la culcare sâmbătă la aceeași oră ca de obicei și încearcă să te trezești la aceeași oră în fiecare dimineață, inclusiv în zilele libere. Această consistență te va ajuta să îți resetezi ritmul circadian al organismului, permițându-ți să te adaptezi mai ușor la schimbarea orei.

De asemenea, este recomandat să profiți de lumina naturală a soarelui în fiecare dimineață. Deschide jaluzelele duminică dimineața pentru a permite razele strălucitoare ale soarelui să pătrundă în casă. Ora de iarnă face ca lumina dimineții să apară mai devreme, ajutându-te să îți reglezi ritmul circadian în mod natural. Soarele nu este doar un ceas natural, ci și un stimulent excelent, mai ales în sezonul rece. Studiile au demonstrat că expunerea la lumina dimineții este un tratament eficient împotriva efectelor negative ale iernii, cum ar fi tulburările afective sezoniere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin urmare, având grijă de somnul și de programul tău de trezire și culcare și profitând de lumina naturală a soarelui, poți să treci cu bine peste schimbarea orei și să îți menții starea de bine în această perioadă de tranziție.

În ultimul weekend din luna octombrie trecem la ora de iarnă. Începând cu data de 29 octombrie, vom putea dormi cu o oră mai mult, deoarece acele ceasornicului se mută de la ora 4:00 la 3:00.

Ziua de 29 octombrie va fi, așadar, cea mai lungă zi a anului și va avea 25 de ore. Odată cu schimbarea, însă, unele persoane ar putea deveni nervoase, obosite și somnoroase.

#ora de iarna #recomandări #toamna

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.