Sistemul de termoficare din trei blocuri de locuințe din Chișinău urmează să fie modernizat anul acesta. Astfel, distribuția verticală a energiei termice va fi schimbată cu cea orizontală, care este mult mai eficientă. Proiectul-pilot este susținut de PNUD Moldova și Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și implementat de Green City Lab Moldova și S.A. Termoelectrica.

Datorită noului sistem de distribuție, proprietarii apartamentelor vor avea posibilitatea de a conecta, deconecta și regla nivelul temperaturii, în funcție de necesitate. Ei vor avea contract trilateral cu gestionarul fondului locativ și cu furnizorul de energie termică, iar consumul va fi monitorizat de contoare individuale. Noul sistem va fi folosit și pentru distribuția centralizată a apei calde. Măsurile implementate vor genera economii la facturi de până la 30%.

Majoritatea blocurilor locative din Chișinău, conectate la sistemul de termoficare, au un sistem de distribuție internă a energiei termice pe verticală, cu un termen de exploatare de peste 40 de ani. Acesta a fost proiectat încă în perioada sovietică și nu corespunde standardelor de eficiență energetică. Sistemul vertical nu oferă posibilitatea de a seta nivelul de căldură dorit, iar facturile sunt emise în baza consumului comun înregistrat la nivel de branșament. Achitarea se face prin intermediul gestionarilor fondului locativ, care divizează suma totală la numărul de consumatori individuali, în funcție de câteva criterii, unul din acesta fiind suprafața apartamentului.

În cele trei blocuri de locuințe selectate pentru proiectul-pilot, mulți locatari s-au deconectat de la serviciul centralizat de livrare a apei calde. Ei își pregătesc apa caldă menajeră cu boilere electrice, care este o opțiune mult mai scumpă și nu e eficientă din punct de vedere energetic.

Acum, ei vor beneficia de un serviciu calitativ de livrare a apei calde din sistemul de termoficare, care este mai ieftin decât utilizarea centralelor sau boilerelor electrice. Fiecare apartament va avea contor separat pentru energia termică și apa caldă, iar facturile se vor emite în funcție de consumul individual efectiv.

Clădirile incluse în proiectul-pilot au fost selectate în baza la mai multe criterii tehnice și juridice, inclusiv acordul a peste 50% dintre locatari de a se conecta la noul sistem. În aceste clădiri sunt în total 178 de apartamente. Două dintre imobile sunt situate pe strada Milescu-Spătaru, iar unul – pe strada Calea Ieșilor.

S.A. Termoelectrica, care este cel mai mare furnizor de energie termică din Moldova, va asigura proiectarea și instalarea punctelor de încălzire individuale pentru fiecare clădire, precum și modernizarea infrastructurii de distribuție. Locuitorii care se vor conecta la noul sistem de distribuție vor fi eligibili pentru a primi suport financiar prin contracte de performanță energetică. Acest tip de contracte oferă consumatorilor posibilitatea să ramburseze investițiile pentru schimbarea sistemului din economiile la facturile la energie termică și apă caldă din următorii șase ani.

Contribuțiile planificate pentru acest proiect-pilot sunt de aproximativ 90 mii USD din partea PNUD Moldova și GEF și de circa 200 mii USD din partea Termoelectrica. Noul sistem va fi funcțional începând cu următorul sezon de încălzire. Proiectul-pilot lansat în cele trei blocuri va fi ulterior replicat și pentru alte clădiri.

Sistemul de distribuție orizontal poate fi aplicat în peste 80% dintre blocurile multietajate din țară conectate la sistemul de încălzire centralizat. Peste 70% dintre blocurile multietajate din Chișinău au performanță energetică redusă, iar pierderile de energie reprezintă până la 50% din consumul total de căldură.

#blocuri multietajate #PNUD #sistemul de termoficare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.