Trei case vernaculare din cadrul Rezervației Cultural – Naturale „Orheiul Vechi”, vor fi restaurate, anunță Ministerul Culturii. Este vorba de casele tradiționale din satele Butuceni și Morovaia, propuse pentru restaurare și consolidare, care au fost construite în conformitate cu tehnicile și viziunile tradiționale țărănești, tipice pentru zona de codru a raionului Orhei, în perioada secolului al XIX – lea – prima jumătate a secolului XX.

Ministerul Culturii anunță, într-un comunicat de presă, că proiectul de reabilitare este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020. Contractul a fost semnat de ministrul Sergiu Prodan, iar firma contractată, SC Restaco SRL, va desfășura lucrările de restaurare până la finele anului 2023.

„Demersul infrastructural este subsumat obiectivului general și obiectivelor specifice ale proiectului „History and Music – Values that Bring Us Together”, care își propune creșterea dezvoltării economice și a potențialului turistic al zonei transfrontaliere eligibile prin investiții comune în conservarea și restaurarea patrimoniului cultural și istoric al Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” (MD) și al Casei Memoriale „George Enescu” din Liveni, județul Botoșani (RO), precum și prin activități promoționale și evenimente culturale comune. Valoarea totală a proiectului MUHIS este de 1.433.256,65 euro, din care asistența financiară nerambursabilă maximă a Uniunii Europene este de 1.229.174,65 euro. Bugetul revenit Ministerului Culturii ca Beneficiar Lider este de 698.912,9 euro. Contribuția proprie a Ministerului Culturii din costurile eligibile aferente proiectului este de 77.656.99 euro”, anunță Ministerul Culturii.

Conform contractului, valoarea investiției de restaurare se ridică la 11 848 793.35 MDL.

#Ministerul Culturii #patrimoniu național #restaurare

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.