Trei companii din Moldova, care intermediau vânzarea pieselor pentru avioane în Rusia, au activitatea suspendată. Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale, din care fac parte mai mulți membri ai Guvernului, a impus restricția pe 7 august.

Este vorba despre Airrock Solutions, Maxjet Service și Aerostage Services, potrivit unui material publicat de Europa Liberă. În procesul verbal al ședinței, condusă de premierul Dorin Recean, se menționează că întreprinderile fac parte din domeniul de activitate ce ține de „producerea, exportul, reexportul, importul armamentelor, al munițiilor și al echipamentelor militare, a produselor, tehnologiilor şi serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 12 iunie, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni pentru cele trei firme din Republica Moldova. Tot atunci a fost sancționată și guvernatoarea Găgăuziei Evghenia Guțul.

Evghenia Guţul, sancţionată de SUA. Şi 3 companii din Moldova ajung sub restricţii

Intermedierea de către companiile din Moldova a comerțului cu piese pentru avioane a fost posibil deoarece țara noastră nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației, precizează sursa citată.

#piese pentru avioane #vanzare #companii #Moldova #Rusia

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.