Trei cutremure, două cu magnitudinea de 3 şi celălalt de 3,5, s-au produs în noaptea de miercuri spre joi în judeţele Vrancea şi Buzău, într-un interval de patru ore, transmite presa din România cu referire la informaţiile publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Conform sursei citate, primul seism s-a produs în judeţul Vrancea, la ora locală 1:27, la o adâncime de 80 km, în apropierea următoarelor oraşe: 74 km est de Braşov, 92 km nord-est de Ploieşti, 101 km sud de Bacău, 119 km vest de Galaţi, 121 km nord-vest de Brăila şi 144 km nord de Bucureşti. Magnitudinea seismului a fost 3.

Cel de-al doilea cutremur, cu magnitudinea de 3,5, s-a produs în judeţul Buzău, la ora locală 2:31, la o adâncime de 139 km. Seismul a avut loc în apropierea oraşelor: 54 km est de Braşov, 59 km nord de Ploieşti, 114 km nord de Bucureşti, 128 km nord-est de Piteşti şi 133 km sud-vest de Bacău.

Al treilea seism, cu magnitudinea de 3, a avut loc la ora locală 5:27, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 90 km şi în apropierea următoarelor oraşe: 84 km est de Braşov, 91 km sud de Bacău, 104 km nord-est de Ploieşti, 112 km vest de Galaţi, 116 km nord-vest de Brăila şi 154 km nord de Bucureşti.

Este de menționat că, odată ce județele Vrancea și Buzău sunt foarte aproape de sudul Republicii Moldova, locuitorii de acolo ar fi putut să le resimtă.

De la începutul acestui an, în România s-au mai produs 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter. În luna decembrie 2021, în România au avut loc 26 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,1. Cel mai important seism din anul precedent a fost înregistrat pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

#cutremur #Republica Moldova #Romania

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china