Doi femei și un bărbat, locuitori ai municipiului Bălți, au fost condamnați la câte 3 și 4 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu luarea acestora sub strajă din sala de judecată, pentru trafic de influență.

Urmărirea penală pe numele acestora a fost pornită în martie 2021, pe faptul că, în perioada decembrie 2020 – 22 martie 2021, condamnatul, acționând împreună cu concubina sa și o altă femeie, au susținut că prin intermediul unor persoane au influență asupra judecătorului de la Judecătoria Bălți sediul Central, în procedura căruia pe rol se afla la examinare cauza penală de acuzare a condamnatului împreună cu alte trei persoane, învinuiți cu toții pentru comiterea infracțiunii de păstrare cu scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari.

„Susținând că au influență și asupra acuzatorului de stat, cei trei condamnați au pretins de la ceilalți doi inculpați câte 5000 euro de la fiecare (total 10 000 euro), pentru a influența atât procurorul de caz cât și judecătorul să emită în privința acestora o sentință neprivativă de libertate. La 22 martie 2021, bărbatul a primit personal prima tranșă de 5000 euro de la denunțător, după care, toți trei participanți la infracțiunea de trafic de influență au fost reținuți de către ofițerii CNA”.

Responsabilii spun că urmărirea penală în prezenta cauză penală a durat două luni, iar judecarea acesteia a durat aproape doi ani.

„În cadrul ședinței de judecată învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția. Acuzatorul de stat a solicitat pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 și respectiv 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și confiscarea corpurilor delicte în folosul statului. Totodată, corpurile delicte și anume: mijloacele bănești în sumă de 5000 euro și telefoanele mobile ce aparțin condamnaților au fost trecute forțat și gratuit în folosul statului”.

De menționat este faptul că, unul dintre inculpați în cadrul judecării cauzei, a fost anunțat în căutare, astfel, fiind judecată cauza și pronunțată sentința în lipsa acestuia, cu participarea celorlalți inculpați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #judecator #procuror #trafic de influență

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.