Trei procurori nu au promovat vettingul. Este vorba despre Eduard Varzar și Ghenadie Pîrlii, din Procuratura Generală, și Veaceslav Potînga, din Procuratura municipiului Chișinău, în privința cărora Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat procedura de verificare a integrității etice și financiare, transmite IPN.

Potrivit Comisiei, completele de evaluare au constatat că cei trei procurori nu întrunesc criteriile de integritate financiară prevăzute de Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cazul lui Eduard Varzar, audierile publice s-au axat pe o presupusă avere nejustificată de peste 875 de mii de lei, calculată pentru anii 2014-2017 și 2019-2020. Comisia de evaluare a pus în discuție inclusiv dacă procurorul și familia sa ar fi beneficiarii unui apartament, ai unui loc de parcare și ai unui spațiu nelocativ înregistrate pe numele părinților săi. Varzar a respins această ipoteză.

La rândul său, Ghenadie Pîrlii ar fi avut o potențială avere nejustificată de aproximativ 1,2 milioane de lei, în special pentru anii 2013, 2014 și 2015. În cadrul audierilor, discuțiile au vizat și achiziția unui apartament din Chișinău, despre care Comisia a menționat că nu este clar dacă a fost procurat de procuror sau de familia socrilor. Pîrlii a susținut că actele și plățile au fost făcute de socri, nu de el.

Totodată, în cazul lui Veaceslav Potînga, Comisia a indicat o avere nejustificată de circa 326 de mii de lei, pentru anii 2013, 2015 și 2020. În cadrul discuțiilor a fost abordat subiectul cumpărării în 2020, a unei case vândute anterior în cadrul unei proceduri de executare silită. Comisia a remarcat că imobilul fusese evaluat anterior la aproape 2,2 milioane de lei și a fost vândut procurorului la un preț mai mic decât cel cu care fusese cumpărat la licitație.

Consiliul Superior al Procurorilor urmează să decidă în 30 de zile dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei. Acesta va fi făcut public după expirarea termenului legal de contestare sau în decurs de cel mult trei zile de la pronunțarea hotărârii definitive a Curții Supreme de Justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia de evaluare #nepromovare #Procuratura Generala #procuratura municipiului Chisinau #procurori #vetting

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.