Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că, dacă ar avea posibilitatea de a răpi un lider mondial, l-ar aresta pe președintele rus Vladimir Putin și l-ar trage la răspundere pentru crime de război. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Kyiv Independent pe 9 ianuarie, în timpul unei vizite la Kiev, la locul unui atac mortal cu dronă asupra unei clădiri rezidențiale.

Healey a spus că declarațiile sale se bazează pe atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, invocând ceea ce a văzut în Bucha în timpul uneia dintre primele sale vizite în țară. El a menționat, de asemenea, răpirea unor copii ucraineni pe care i-a întâlnit în Irpin, fapte pe care le consideră crime de război. În timpul aceleiași vizite, trenul în care se afla secretarul britanic al Apărării a fost nevoit să facă o oprire de urgență în noaptea de 9 ianuarie, din cauza unui atac rusesc cu rachete și drone.

Atacul a făcut parte dintr-un val mai larg de lovituri lansate asupra Kievului în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, soldat cu moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor zeci. Healey a descris incidentul ca un „moment grav” al atacurilor constante asupra civililor și infrastructurii, în plină iarnă.

După vizita la Kiev, Londra a confirmat planuri de a dezvolta și transfera Ucrainei rachete balistice tactice denumite „Nightfall”, cu o rază de până la 500 de kilometri și un focos de aproximativ 200 de kilograme. Secretarul britanic a declarat că Regatul Unit caută companii care să proiecteze și să furnizeze primele rachete, în cadrul unui contract estimat la 9 milioane de lire sterline pentru fiecare dintre primele trei unități. El a subliniat că Ucraina trebuie să fie capabilă nu doar să se apere, ci și să riposteze împotriva atacurilor rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacția Moscovei a venit pe 11 ianuarie, când purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat declarațiile lui Healey drept „visele ude ale perverșilor britanici”, într-un comentariu acordat unui post de televiziune de stat rus, potrivit aceleiași surse citate

#atac rusesc #John Healey #Kiev #Marea Britanie #Putin #război Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.