„Trenulețul”, în atenția presei internaționale! E un fel de „acum ori niciodată” pentru Zdob și Zdub la Eurovision

Piesa „Trenuleţul” interpretată de formaţia Zdob şi Zdub şi fraţii Advahov, cea care ne va reprezenta țara la Eurovision 2022, a ajuns și în atenția presei internaționale

„Atenție la Eurovision, legendele moldovenești Zdob și Zdub s-au întors! „Trenulețul” e un fel de „acum ori niciodată” pentru Zdob și Zdub la Eurovision”, scrie emerging-europe.com, apreciind că trupa nu va avea niciodată o șansă mai mare de a câștiga competiția muzicală europeană.

Va fi a treia oară când trupa – care combină folk cu funk, punk, rock și aproape orice alt gen muzical imaginabil pentru a crea un sunet distinct, imediat recunoscut – încearcă să ia acasă titlul Eurovision, după locul cinci la Kiev în 2005 și pe locul 12 în 2011, la Düsseldorf.

De data aceasta Zdubii au făcut echipă cu Frații Advahov, cunoscuți protagoniști ai muzicii lăutărești, extrem de populară la nunți, botezuri și aproape orice ocazie majoră.

Autorul le explică europenilor că versiunea originală, pusă în videoclipul oficial (de fapt, un scurtmetraj care are deja peste două milioane de vizualizări pe YouTube) include versuri care ar milita pentru unirea Moldovei și României.

Pentru a se conforma regulilor stricte ale Eurovisionului, care nu admit conotații politice, cuvintele în finala națională au fost ușor modificate. Dar aceasta a provocat reproșuri masive din partea publicului.

De menționat că, Zdubii au decis că vor interpreta varianta originală a piesei „Trenulețul” la Eurovision 2022, nu cea schimbată din etapa națională. Potrivit producătorului, textul a fost modificat ca și experiment.

„Piesa nu a fost făcută pentru Eurovision, abia în luna ianuarie am decis să depunem cerere. Din experiența noastră, noi, dacă dorim să participăm la Eurovision, adaptăm piesele. Și a fost o improvizație din partea lui Roman – a testat alte cuvinte, dar asta nu a fost o versiune finală, a fost o improvizație. Dar vedem, din reacții, că oamenii sunt pentru textul inițial, prin urmare clar că vom folosi acest text. Va fi totul bine”, a declarat producătorul Igor Dânga.

Amintim că sâmbătă, 29 ianuarie, a avut loc concursul Eurovision 2022, etapa națională. Câștigătorii au ieșit Zdob și Zdub și Orchestra Fraților Advahov cu piesa „Trenulețul”.

#Zdob și Zdub #Frații Advahov #eurovision

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.