Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi privind activitatea financiară a Companiei Publice „Teleradio-Moldova” (TRM) pentru anii 2023–2024, examinat vineri, 7 noiembrie, compania ar fi admis nereguli majore în gestionarea fondurilor publice. Auditorii au constatat că TRM a cheltuit peste 21 de milioane de lei peste limita aprobată și există suspiciuni de conflict de interese între conducerea executivă și organul de supraveghere, scrie ZdG.md.

Potrivit raportului, TRM a cheltuit cu circa 21,5 milioane de lei mai mult decât suma aprobată de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), în special la capitolele privind salariile și contribuțiile sociale. Curtea de Conturi notează că aceste depășiri contravin legislației și disciplinei bugetare.

Auditorii au identificat un „aranjament contractual problematic” între directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, și CSD. Doi reprezentanți ai CSD – președintele Arcadie Gherasim și secretara Loretta Handrabura – figurează și ca angajați ai companiei. „Această situație a generat un potențial conflict de interese, materializat prin asumarea unor angajamente de plată nejustificate”, se spune în raportul Curții de Conturi a R. Moldova.

Documentul mai arată că Teleradio-Moldova a încheiat un contract cu directorul general Vlad Țurcanu, prin care TRM s-a obligat să-i achite 364 000 de lei la finalul mandatului și până la 1,5 milioane de lei dacă ar fi demis mai devreme. Aceste sume depășesc limitele permise de lege și nu au o justificare legală, precizează Curtea de Conturi.

Contactat de sursa citată, Vlad Țurcanu spune că prevederile din contract reprezintă o măsură asiguratorie pentru cazul în care demiterea sa ar fi intervenit înainte de finalul mandatului de 7 ani. Compensațiile au fost stabilite conform legii și în colaborare cu Consiliul de Supraveghere, pentru a acoperi situații în care mandatul ar fi fost întrerupt forțat, susține Țurcanu.

„Sunt prevederi din contract ca măsură asiguratorie pentru cazul în care ar fi decis Parlamentul atunci, până la modificarea legii anul acesta, și Consiliul de Supraveghere să fiu demis. Asta după ce în, noiembrie 2021, directorului general al companiei Teleradio-Moldova i s-a retras inamovibilitatea. Ea a fost repusă în lege după discuții cu Consiliul Europei. Dar, în acel moment, modalitatea în care directorul general putea fi demis era mult mai simplă decât în condițiile inamovibilității, inamovibilitate însemnând că ești blindat în funcție și poate interveni demisia doar în condiții foarte stricte. Și sumele de bani compensatorii stabilite în contractul meu au vizat diferite perioade. Mandatul fiind de șapte ani, la sfârșitul mandatului, legea prevede o compensație de șase salarii medii, dar dacă intervenea sau dacă ar interveni în continuare demisia forțată, atunci suma ar fi crescut într-o proporție mai mare, în funcție de perioada în care ar fi urmat sau ar urma demiterea. Inamovibilitatea a fost repusă, respectiv aceste condiții pot fi renegociate cu Consiliul de Supraveghere, pentru că contractul meu a fost semnat de către președintele Consiliului de Supraveghere. Din ce s-a văzut în acești patru ani, această măsură asiguratorie a funcționat. Adică i-au ținut departe pe decidenți de decizii abrupte”, a declarat directorul general al TRM.

Curtea de Conturi: Venituri proprii, folosite netransparent

Potrivit auditului Curții de Conturi, o parte din veniturile comerciale ale companiei – peste 945 000 de lei – au fost distribuite drept stimulente salariale către un grup restrâns de angajați, în special din departamentele de publicitate și dezvoltare. Repartizarea s-ar fi făcut fără criterii clare și fără documente justificative privind contribuția fiecărui beneficiar. În timpul auditului, reprezentanții TRM au declarat reprezentanților Curții de Conturi că această practică a fost între timp sistată, urmând să fie identificate „alte metode legale de motivare a angajaților”.

„În cadrul companiei, una dintre activități este realizarea reportajelor comerciale sau a unor proiecte cu finanțare din afară, nu din buget. Și de acest lucru se ocupă anumiți oameni. Preponderent vorbim despre două categorii de angajați: de la departamentul de publicitate și de la departamentul de dezvoltare, care identifică surse de finanțare de alternativă, altele decât cele bugetare, și în baza unor contracte se fac tot tipul de proiecte. Cum ar fi o emisiune despre, să spunem, cum avem cu Deutsche Welle avem o emisiune de mai multe luni împotriva dezinformării. Și avem un regulament care prevede folosirea unor anumite sume de bani din aceste contracte pentru remunerarea acelor angajați care lucrează suplimentar față de ce le este notat în fișa de post la aceste proiecte. Respectiv, cum se întâmplă asta? Din partea departamentului, de publicitate de obicei, vine un demers către directorul general cu o listă de angajați care au contribuții diferite, de la conceptualizarea unei emisiuni până la un realizator tehnic, și o parte, avem un anumit procent, el este fie de 40%, fie de 60%, nu rețin acum exact, din suma care este primită de companie în baza unui contract și în felul acesta stimulăm activitățile suplimentare în cadrul companiei. Deci, ce avem acolo sunt activități care nu sunt înscrise în fișa de post. Adică persoanele respective, angajații respectivi nu sunt obligați să facă asemenea activități. Ei fac asemenea activități și primesc remunerări suplimentare”, a mai declarat Vlad Țurcanu la acest subiect.

Compania Publică Teleradio-Moldova (TRM) este principala instituție publică audiovizuală din Republica Moldova. Aceasta deține posturile de televiziune Moldova 1 și Moldova 2, precum și posturile de radio Radio Moldova, Radio Moldova Muzical și Radio Moldova Tineret. Vlad Țurcanu a fost numit director general al Companiei „Teleradio-Moldova” în decembrie 2021 pentru un mandat de șapte ani.

#demisie #TRM #Vlad Turcanu

Meta Platforms pregătește cele mai ample schimbări de până acum pentru utilizatorii adolescenți ai platformelor sale, în urma acordului încheiat cu autoritățile americane în procesul privind dependența tinerilor de rețelele sociale. În cadrul înțelegerii, compania ar putea face plăți de până la 17 miliarde de dolari și va trebui să introducă reguli mai stricte pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit Observatornews.ro.

Acordul, încheiat pe 26 august cu peste 40 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii, obligă Meta să aducă o serie de modificări aplicațiilor sale și să implementeze sisteme mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor.

„Este cea mai mare sumă plătită vreodată într-un caz de acest tip”, a declarat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care a condus procesul.

Meta, care a obţinut venituri de 201 miliarde de dolari în anul 2025, va trebui să modifice semnificativ modul în care adolescenţii folosesc platformele sale.

Limită de două ore pe zi şi blocarea aplicaţiilor în timpul nopţii

Printre cele mai importante schimbări se află introducerea implicită a unei limite de două ore pe zi pentru utilizarea aplicaţiilor Meta de către adolescenţi. Platformele vor fi blocate pentru aceştia între miezul nopţii şi ora 6:00, iar notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de şcoală.

Totodată, numărul de aprecieri va fi ascuns, filtrele cosmetice vor fi dezactivate, iar adolescenţii vor putea controla redarea automată a videoclipurilor. Aceştia vor putea opta pentru un flux de conţinut care nu este controlat de algoritm, potrivit sursei citate.

Meta intenţionează să introducă multe dintre aceste măsuri de protecţie în următoarele şase luni. Mai dificilă va fi implementarea noilor sisteme de verificare a vârstei, pentru care compania estimează că va avea nevoie de până la un an.

Meta încearcă să-i identifice pe copiii care mint în privinţa vârstei

Una dintre principalele probleme este identificarea utilizatorilor sub 13 ani şi a adolescenţilor care declară o vârstă falsă. Meta dezvoltă un nou model de predicţie care va analiza informaţii precum persoanele cu care un utilizator este conectat, conturile pe care le urmăreşte, cine îl urmăreşte şi inclusiv mesajele de ”La mulţi ani” primite.

Compania încearcă astfel să stabilească dacă un utilizator are sub 13 ani sau se încadrează în categoria 13-17 ani.

Verificarea vârstei este însă dificilă, în special în absenţa recunoaşterii faciale, tehnologie pe care Meta nu o utilizează în acest scop. Problema a provocat inclusiv dispute între Meta şi proprietarii magazinelor de aplicaţii Apple şi Google privind cine ar trebui să fie responsabil pentru verificarea vârstei.

Meta lucrează deja la tehnologii similare în Australia, unde legislaţia interzice accesul copiilor sub 16 ani la reţelele sociale, însă adolescenţii au găsit metode de a ocoli restricţiile.

Meta cere TikTok şi YouTube să introducă restricţii similare

După ani în care a respins acuzaţiile potrivit cărora produsele sale ar avea efecte negative asupra copiilor, Meta încearcă acum să se poziţioneze în fruntea schimbărilor privind protecţia minorilor şi le cere rivalilor să adopte măsuri similare.

Din acordul total de 17 miliarde de dolari, 5,3 miliarde de dolari vor fi plătite de Meta numai dacă TikTok şi YouTube acceptă să achite aceeaşi sumă şi introduc implicit limite de utilizare de o oră pe zi. Meta s-a angajat să adopte la rândul său această limită dacă rivalii procedează astfel.

TikTok şi YouTube nu au răspuns solicitării Meta şi nici cererilor de comentarii ale CNBC. Acordul este însă mult sub cele 200 de miliarde de dolari solicitate iniţial de procurorii generali ai statelor.

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, care nu a participat la acord şi continuă separat procesul împotriva Meta, critică faptul că unele dintre angajamentele companiei sunt valabile doar cinci ani, iar altele zece ani.

„Protecţia copiilor nu este un obiectiv temporar, pe termen scurt. Aceste schimbări trebuie să fie permanente”, a declarat Uthmeier.

Adolescenţii aduc sub 1% din veniturile Meta, dar sunt importanţi pe termen lung

Meta susţine că adolescenţii generează mai puţin de 1% din veniturile companiei, iar datele eMarketer arată că aceştia petrec mai puţin timp pe Instagram şi Facebook decât pe TikTok şi YouTube.

Noile restricţii ar putea însă determina o parte dintre adolescenţi să migreze către platforme cu mai puţine limitări, afectând capacitatea Meta de a-i păstra ca utilizatori atunci când devin adulţi, categorie mult mai valoroasă din perspectiva veniturilor din publicitate.

„Copiii sunt extrem de valoroşi pentru Meta”, a declarat Kelly Stonelake, fost director al companiei şi în prezent activistă pentru siguranţa copiilor.

Potrivit acesteia, limitarea mecanismelor prin care platformele încearcă să menţină tinerii implicaţi ar putea afecta semnificativ strategia actuală a Meta.