Donald Trump i-a lăudat pe talibani în timpul unei apariţii TV, la Fox News, din 17 august curent, spunând că sunt „inteligenţi” şi „buni luptători”. Fostul președinte american a spus în mod eronat că grupul taliban există de 1.000 de ani, dar acesta a fost fondat în 1994.

Fostul preşedinte american Donald Trump i-a lăudat, marţi, pe talibani, numindu-i „inteligenţi” şi „buni luptători”.

„Talibanii, buni luptători, vă spun, buni luptători. Trebuie să le acordaţi credit pentru asta. Ei luptă de o mie de ani. Ceea ce fac ei este să lupte. Talibanii au înconjurat aeroportul şi cine ştie dacă ne vor trata cum trebuie? Dintr-o dată, vor spune – ei bine, sincer, dacă ar fi deştepţi, chiar ar face-o – şi sunt deştepţi. Sunt inteligenţi. Ar trebui să-i lase pe americani să iasă”, a declarat Trump.

Dar afirmaţia lui Trump, potrivit căreia, talibanii există de 1.000 de ani este eronată. Organizaţia a fost fondată în septembrie 1994, în Kandahar, Afganistan. Compusă din luptători numiţi mujahedini, gruparea a preluat controlul capitalei Kabul în 1996, dar a pierdut puterea în 2001, după ce forţele americane au invadat oraşul.

Lauda lui Trump la adresa talibanilor este alarmantă, având în vedere că grupul este cunoscut pentru tacticile sale brutale şi violente. Chiar anul acesta, grupul militant a decapitat un interpret afgan pentru armata americană. Talibanii au fost, de asemenea, acuzaţi de multiple atentate cu bombă şi asasinate.

Femeile afgane se tem, de asemenea, că li se poate interzice să muncească, că pot fi lapidate pentru că încalcă regulile sau chiar ucise dacă talibanii îşi impun forma lor strictă de Sharia.

În timpul emisiunii, Trump a avut, de asemenea, cuvinte dure la adresa preşedintelui afgan Ashraf Ghani – care a fugit din Afganistan în weekend, iar acum se află în Emiratele Arabe Unite. El l-a numit pe Ghani un „mare escroc”, care „a scăpat cu o crimă”.

„Am vrut ca ei să încheie o înţelegere cu guvernul afgan. Acum, nu am avut niciodată multă încredere, sincer, în Ghani. Am spus deschis şi clar că am crezut că este un escroc total. Dar nu l-am plăcut niciodată şi cred că, pe baza scăpării sale cu bani, nu ştiu, poate că este o poveste adevărată. Aş bănui că este. Tot ce trebuie să faci este să te uiţi la stilul său de viaţă, să-i studiezi casele, unde locuieşte. A scăpat de crimă în foarte multe, foarte multe moduri diferite”, a mai spus Trump.

Fostul preşedinte a intervenit de mai multe ori săptămâna aceasta în legătură cu Afganistanul.

Pe 15 august, Trump l-a criticat pe Biden pentru că nu a „urmat planul” pe care, potrivit lui, administraţia Trump i l-a lăsat lui Biden. Pe 16 august, el a spus că situaţia din Afganistan ar fi fost „total diferită” cu el la conducere.

Talibanii sunt acum pregătiţi să preia oficial puterea în ţară şi intenţionează să o redenumească Emiratul Islamic al Afganistanului.

#Donald Trump #talibani

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.