Președintele american Donald Trump a declarat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „distruge” Rusia, refuzând să încheie un acord pentru a pune capăt războiului”.

Președintele american, Donald Trump, care a promis în campanie că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore, încearcă acum să-i impună lidului rus, Vladimir Putin, un cadru de acord, înaintea convorbirii cu acesta. Răspunzând reporterilor la 20 ianuarie, la sosirea sa la Casa Albă după învestire, Trump a admis că ar putea vorbi cu Putin în curând, fără a preciza un interval de timp.

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia dacă nu face un acord. Cred că Rusia va avea mari probleme. Majoritatea oamenilor credeau că războiul s-ar fi terminat într-o săptămână”, a spus Trump în ceea ce pare să fie cele mai critice remarci publice despre războiul lui Putin. Cred că i-ar fi foarte bine să pună capăt războiului”, a subliniat Trump.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că este gata să poarte discuții cu Statele Unite asupra războiului din Ucraina, dar a înaintat un ultimatum – capitularea completă a Ucrainei.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a dezvăluit că Putin ar fi convocat o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei la 20 ianuarie, unde el și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au confirmat pregătirea Rusiei pentru discuții de pace cu noua administrație a președintelui american Donald Trump.

„Oficiali superiori ai Kremlinului, inclusiv Putin și Lavrov, au reiterat în ultimele săptămâni că Kremlinul refuză să ia în considerare orice compromisuri la cererile lui Putin de la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, adică Ucraina să rămână permanent „neutră” și să nu adere la NATO, să impună limitări ale mărimii armatei ucrainene și eliminarea actualului Guvern ucrainean”.

Rusia a cheltuit sute de miliarde de dolari în război, a pierdut peste 700.000 de oameni, după unele statistici, și a sacrificat piața profitabilă a gazelor europene și accesul la piețele financiare occidentale, pe măsură ce rubla și-a scăzut valoarea.

Kremlinul cheltuiește aproximativ 40% din bugetul său pentru armată și se luptă să țină sub control inflația chiar și cu rate ale dobânzilor de peste 20%. În schimb, a confiscat un teritoriu din Ucraina care este pustiu și, continuarea războiului va duce spre colapsul statului rus.

Însă „oferta” de pace a lui Trump nu este acceptată nici de Kiev, care nu dorește înghețarea conflictului pe liniile actuale ale frontului.

„Nu este o rezolvare a conflictului, este o amânare în avantajul Rusiei, pentru a-și reface forțele, mult slăbite acum”, a declarat Kievul.

Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina?

Într-una dintre primele sale acțiuni în calitate de președinte, Donald Trump a semnat un decret de suspendare a programelor de ajutor extern al SUA pentru 90 de zile. S-a interpretat ca un semnal de rău augur și pentru Ucraina.

Publicat pe site-ul oficial al Casei Albe, ordinul impune o revizuire a tuturor programelor de ajutor pentru a se asigura că acestea sunt aliniate cu obiectivele de politică externă ale noii administrații.

„Politica Statelor Unite este ca nicio altă asistență externă a Statelor Unite să nu fie plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui Statelor Unite”, se arată în decret.

Pe parcursul acestor 90 de zile, Casa Albă își propune să evalueze programele existente și să determine contribuția acestora la interesele SUA.

Dar înghețarea nu se aplică ajutorului militar pentru Ucraina. Această clarificare a venit de la Oleksandr Kovalenko, directorul Centrului Ucrainean de Combatere a Dezinformarii (CPD).

„Este vorba despre alte ajutoare”, a scris Kovalenko pe Telegram.

Nu a existat încă o confirmare din partea SUA, așa că ajutorul militar acordat Ucrainei – finanțat în mare măsură ca răspuns la invazia Rusiei – va rămâne probabil sub control.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Associated Press a raportat că majoritatea ajutorului extern al SUA se ridică la mai puțin de 1% din bugetul federal.

Ajutorul acordat aliaților de lungă durată precum Israelul se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de dolari pe an, Egiptul la 1,5 miliarde de dolari și Iordania la 1,7 miliarde de dolari este puțin probabil să se confrunte cu reduceri imediate, deoarece acestea sunt pachete pe termen lung care datează de zeci de ani.

Departamentul de Stat al SUA a raportat săptămâna trecută că, din 2014, au fost alocate 69,2 miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv 65,9 miliarde de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. În plus, SUA au folosit de 55 de ori Autoritatea Președintelui de Retragere din august 2021, oferind asistență militară de 27,688 miliarde de dolari din stocurile Departamentului de Apărare.

Cu doar câteva săptămâni înainte de a-și părăsi funcția, la 30 decembrie 2024, președintele de atunci Joe Biden a anunțat un nou pachet de ajutor de 2,47 miliarde de dolari.

Pachetul a inclus 1,25 miliarde dolari în arme din rezervele armatei americane și 1,22 miliarde dolari pentru achiziționarea de arme de la producătorii americani în cadrul Inițiativei de asistență pentru securitate a Ucrainei (USAI).

#Putin #război Ucraina #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.