Președintele Statelor Unite, Donald Trump, dă semnale că ar urma să dea înapoi în ce privește tarifele ostile impuse Chinei, în condițiile în care războiul comercial nu pare că merge prea bine pentru economia americană. Trump spune că tarifele anti-China ar putea să „scadă substanțial”, dar că „nu vor fi zero”, relatează CNN, potrivit antena3.ro.

Comentariile lui Trump au fost făcute marți, la un eveniment la Casa Albă, și par să marcheze o retragere din retorica combativă de până acum, în condițiile în care războiul comercial nu face bine economiei americane, iar situația devine tot mai gravă după ce administrația a impus tarife de 145% pieței chineze.

Ele urmează altei declarații a secretarului trezoreriei, Scott Bessent, care a spus că nivelul extrem de ridicat al tarifelor comerciale între SUA și China reprezintă un embargo de facto.

Bessent a mai spus la o conferință privată a JP Morgan Chase și că războiul comercial este nesustenabil și că se așteaptă ca el să fie dezescaladat în viitorul foarte apropiat, conform informațiilor date de o persoană familiarizată cu situația.

Bessent a repetat și idea promovată până acum de guvernul SUA, că scopul este o „reechilibrare” a comerțului, nu ruperea completă a relațiilor comerciale cu China.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarațiile oficialilor americani au dus la o creștere ușoară pe burse, toți cei trei indici majori americani atingând cel mai mare nivel al lor din ultimele săptămâni, după declarațiile lui Bessent.

Până acum, China a adoptat o poziție sfidătoare față de SUA și de războiul comercial al lui Trump, răspunzând cu propriile tarife de 125% și cu adăugarea unui număr mare de companii americane pe lista sa de exporturi controlate și pe cea de exporturi „instabile”. De asemenea, China a restricționat și exportul spre SUA al mineralelor critice folosite în toate dispozitivele, de la Iphone-uri până la sisteme de rachete.

#china #razboi comercial #Trump

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.