Preşedintele ales al SUA, republicanul Donald Trump, le-a desemnat miercuri, 27 noiembrie curent, pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia. „El a fost alături de mine de la început! Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea mai sigure din nou!”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.
Generalul Keith Kellogg, în vârstă de 80 de ani, a condus pentru o scurtă perioadă Consiliul de Securitate Naţională al SUA în primul mandat prezidenţial al lui Trump.
În mesajul său de felicitare adresat lui Trump după ce acesta a câştigat alegerile prezidenţiale, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat că apreciază angajamentul viitorului preşedinte american pentru abordarea „pace prin forţă” pentru a pune capăt războiului declanşat de agresiunea rusă contra Ucrainei.
Ideea de „pace prin forţă”, reluată de Trump în anunţul său de miercuri despre desemnarea generalului Kellogg ca emisar pentru Ucraina şi Rusia, este „un slogan din epoca (fostului preşedinte al SUA Ronald) Reagan care este mai caracteristic vechiului Partid Republican decât celui condus de Trump astăzi, a explicat pentru agenţia EFE Volodímir Dubovik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Mechnikov din Odesa, acesta considerând astfel că Zelenski preia limbajul republicanilor pentru a-l convinge pe Trump să susţină Ucraina în războiul cu Rusia.
Trump a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de Zelenski. Totuşi, după ce a câştigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina şi nu este clar ce politică va urma.
Un plan al lui Kellogg pentru încheierea conflictului prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor, a scris Reuters în luna iunie.
Deocamdată, administraţia preşedintelui democrat Joe Biden încearcă să livreze Ucrainei întreg ajutorul aprobat de Congres, înainte ca Trump să se instaleze din nou la Casa Albă pe 20 ianuarie.
De asemenea, conform unor responsabili neprecizaţi citaţi săptămâna trecută de publicaţia New York Times, preşedintele Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare în perioada rămasă până la încheierea mandatului său.
„Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase”, mai scrie ziarul american.
Comentând această idee pe care a descris-o drept „nebunească”, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că „acţiunile iresponsabile” ale Ucrainei şi ale susţinătorilor occidentali ai acesteia ar putea aduce omenirea „pe marginea catastrofei”.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat marţi că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept „absolut iresponsabilă” discuţia despre posibilitatea înarmării Ucrainei cu arme nucleare şi a indicat Occidentului „să-l asculte cu atenţie pe (preşedintele rus Vladimir) Putin” şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare după ce Washingtonul şi Londra şi-au dat acordul pentru atacarea unor ţinte militare în profunzimea teritoriului rus cu rachetele ATACMS şi Storm Shadow furnizate Ucrainei.
