Premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova nu se confruntă în prezent cu un risc imediat de a rămâne fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile trebuie să fie pregătite pentru eventuale situații de criză în perioada sezonului rece. Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului, în contextul instituirii stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Măsura, propusă de Guvern, are caracter preventiv și vine pe fondul riscurilor de pe piețele regionale de energie, dar și al nivelului scăzut al resurselor de apă.

„Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. Avem, practic, trei crize care s-ar putea suprapune”, a spus Tofan.

Unul dintre principalele riscuri ține de piața gazelor naturale. În prima jumătate a lunii septembrie, prețul gazelor pe piața europeană TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, cu circa 50% peste reperul utilizat la calcularea tarifului actual. Evoluția prețurilor este influențată, potrivit Guvernului, de criza din strâmtoarea Ormuz, avarierea unor rute și infrastructuri de transport și reducerea capacităților de export de gaze naturale lichefiate.

Republica Moldova are contractat peste 90% din necesarul de gaze pentru sezonul rece, însă o parte importantă a volumelor este indexată la prețul TTF. Astfel, costul final va depinde de evoluția pieței în momentul livrărilor.

„Riscul nostru nu mai este doar dacă există gaz. Este la ce preț îl cumpărăm, cum finanțăm achizițiile și cum completăm stocurile înainte de iarnă”, a explicat premierul.

Presiuni există și pe piața carburanților. În luna august, stocurile de motorină au coborât la mai puțin de patru zile de consum, iar 109 stații de alimentare raportau lipsa motorinei. După intervenția autorităților, rezervele au crescut la aproximativ 10 zile de consum, iar numărul stațiilor cu probleme a scăzut la opt.

O altă vulnerabilitate este situația hidrologică. În ultimele săptămâni, în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, în Ucraina, au intrat în medie aproximativ 22 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce pentru menținerea debitului necesar este nevoie de cel puțin 60 de metri cubi pe secundă. În condiții normale, debitul depășește 100 de metri cubi pe secundă.

Și la Costești, pe Prut, producția de energie hidroelectrică a scăzut cu aproximativ 55% din cauza secetei. În același timp, debitele reduse ale Dunării afectează producția de energie în regiune.

Potrivit lui Tofan, deficitul de apă și securitatea energetică sunt interconectate. Un nivel scăzut al apei reduce producția de energie, iar eventualele întreruperi de electricitate pot afecta funcționarea stațiilor de pompare și, implicit, alimentarea cu apă a municipiilor Chișinău și Bălți.

Un alt risc este legat de infrastructura energetică a Ucrainei, afectată de atacurile rusești. În această iarnă, în orele de vârf, Moldova ar urma să aibă nevoie de importuri de aproximativ 400–450 MW, în timp ce capacitatea garantată pe interconexiunea cu România este de aproximativ 360 MW. Diferența ar putea fi acoperită inclusiv din Ucraina, însă disponibilitatea acestor capacități depinde de starea infrastructurii energetice ucrainene.

Guvernul susține că starea de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă toate instrumentele necesare pentru gestionarea unor situații în care mai multe riscuri s-ar materializa simultan.

În perioada stării de urgență, autoritățile vor putea achiziționa prin proceduri accelerate echipamente pentru infrastructura critică, simplifica temporar instalarea sistemelor de stocare și a generatoarelor și adapta, dacă va fi necesar, condițiile de funcționare a sistemelor de termoficare. De asemenea, pot fi aplicate măsuri temporare de reglementare sau fiscale în cazul unor șocuri majore pe piețele gazelor și carburanților.

În cazul agravării situației hidrologice, autoritățile vor putea prioritiza alimentarea cu apă potabilă, limita temporar utilizările neesențiale și mobiliza rapid pompe, generatoare și alte resurse.

„Riscurile nu expiră pe 25 septembrie. Ar fi iresponsabil să intrăm în iarnă, să vedem toate aceste riscuri și să așteptăm criza. Pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi”, a declarat Vasile Tofan.

Starea de urgență va fi în vigoare timp de 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!