Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în scădere față de anul precedent. Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității şi Capacității de Muncă, în anul 2024, s-au adresat pentru a fi expertizate 14,2 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 12,3 mii persoane (87,1%), inclusiv 10,7 mii adulți (86,7 %) și 1,6 mii copii (13,3%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară, a fost mai mare în mediul rural și a constituit 62,7% în anul 2024.

Astfel, în anul 2024, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 57 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 45 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă, înregistrate în anul 2020. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 33 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 22 copii în anul 2020.

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani. În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 57,1%. Rata dizabilităţii primare a constituit 64 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 41 persoane la 10 mii femei. Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 70 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator. Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,0%), bolile aparatului circulator (16,3%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (15,2%). În mediul urban, predominante au fost tumorile (20,4%), iar în mediul rural, bolile aparatului circulator (16,6%).

În anul 2024, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (27,9%), tulburările mentale și de comportament (26,0%) și bolile aparatului circulator (15,4%) (Figura 8). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (22,2%), boli ale aparatului circulator (18,2%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (13,2%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (24,1%), bolile aparatului circulator (14,8%) și bolile endocrine şi de nutriţie (11,8%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor sale, bolile aparatului respirator, care au avut ponderi mai mici în structură.

Amintim că, la 1 ianuarie 2025, în Republica Moldova existau 160 000 de persoane recunoscute cu dizabilități — ceea ce reprezintă aproximativ 6,7 % din populația cu reședință obișnuită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#boli #dizabilitate #inima #tumori

Germania va trimite Ucrainei noi rachete antiaeriene Patriot preluate direct din stocurile armatei germane (Bundeswehr) şi de care Kievul are „nevoie urgent” pentru a contracara atacurile cu rachete ruseşti, a promis marţi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de ţări care susţin militar şi financiar Ucraina în războiul cu Rusia, relatează hotnews.ro.

„Îi îndemn pe toţi membrii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei să îşi verifice propriile stocuri şi să efectueze livrări similare”, a indicat ministrul german al apărării. „Sunt conştient că nu este uşor de găsit un echilibru între propriile nevoi de securitate şi sprijinul de care Ucraina are nevoie urgent. Dar, vă rog, dacă aveţi îndoieli, să decideţi în favoarea Ucrainei”, a insistat Boris Pistorius.

„Din păcate, ne putem aştepta ca raidurile aeriene ruseşti să se intensifice din nou odată cu scăderea temperaturilor, iar atunci pagubele vor fi şi mai mari”, a avertizat el.

Ministrul german nu a precizat însă numărul rachetelor interceptoare Patriot care vor fi furnizate Ucrainei şi nici calendarul acestor livrări. Dar el a adăugat că Germania va spori şi furnizarea de rachete antiaeriene de alte tipuri către Ucraina şi de asemenea a dronelor şi a muniţiilor cu rază lungă de acţiune.

În luna iunie, de asemenea la o reuniune a respectivului grup de ţări, ministrul Boris Pistorius anunţase că Germania va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 400 de milioane de dolari, o parte din această sumă urmând să fie destinată achiziţiei de rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.

Interceptoarele Patriot sunt foarte eficiente împotriva rachetelor balistice lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ţinte în Ucraina. Confruntată cu insuficienţa rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să comunice public numărul ţintelor aeriene ruseşti doborâte, pentru a nu evidenţia rata redusă de interceptare a acestora.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut insistent aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze mai multe rachete Patriot, dar războiul pornit de SUA împotriva Iranului a diminuat sever stocurile de rachete de acest tip, prin urmare Washingtonul îşi conservă aceste stocuri şi a redus drastic livrările către Ucraina.

Tot marţi, Uniunea Europeană a anunţat că a acceptat, printr-o derogare, ca Ucraina să cumpere rachete americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistenţă financiară de 90 de miliarde de euro, program care cere să se acorde prioritate echipamentelor fabricate în UE.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile acum eliberate din împrumutul european Ucraina ar putea achiziţiona aproximativ o mie de rachete Patriot, dar majoritatea acestora vor fi livrate abia în anii următori. Prin urmare, el le-a cerut susţinătorilor Ucrainei în războiul cu Rusia să urgenteze ajutorul militar oferit Kievului din propriile lor stocuri militare.

Şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut membrilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „să sape mai adânc” în aceste stocuri, întrucât „nu avem de ales”.