Copii de nouă ani se află printre muncitorii la centrele de reciclare a plasticului din Turcia, ceea ce îi expune afecțiunilor grave pe termen lung, potrivit unui raport al Human Rights Watch (HRW), relatează The Guardian.

Muncitorii de la aceste fabrici, printre care se află și copii, dar și cei ce locuiesc „periculos de aproape” de acestea, au dezvăluit cercetătorilor Human Rights Watch că sănătatea le-a fost afectată, ei confruntându-se cu dificultăți respiratorii, dureri de cap severe și iritații ale pielii. În cadrul raportului său, HRW acuză guvernul turc că nu aplică legile stricte privind acordarea licențelor și inspecțiile regulate la aceste centre de reciclare, punând în pericol mediul și sănătatea umană.

Între 2027 și 2021, UE a fost cel mai important exportator de deșeuri plastice către Turcia. În aceeași perioadă, Marea Britanie a fost cel mai mare exportator individual, contribuind în mod considerabil la abuzurile asupra mediului și muncitorilor din Turcia, se arată în raport. După ce China a interzis importurile de deșeuri plastice, în 2018, exporturile de deșeuri plastice din UE către Turcia au explodat la 1.200 %: de la 38.804 la 446.432 de tone în 2021.

În 2021, Marea Britanie a exportat 122.898 de tone de deșeuri plastice în această țară, care este membră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Guvernul Turciei nu reușește să își pună în aplicare legile. Deși are reglementări pentru a proteja oamenii și mediul înconjurător, faptul că nu le aplică crește riscul ca oamenii să aibă probleme grave de sănătate pe tot parcursul vieții. Cele mai bogate țări din Europa își trimit gunoiul în Turcia, expunând unele dintre cele mai vulnerabile comunități din Turcia, între care copiii, refugiații și migranții, la riscuri grave pentru mediu și sănătate. Facem apel la Regatul Unit, la UE și la alte țări să își gestioneze propriile deșeuri pe plan intern, în loc să le exporte în Turcia, unde acestea cauzează prejudicii sănătății umane și drepturilor omului”, a declarat Krista Shennum, bursier Gruber la HRW și autorul principal al studiului.

Shennum recomandă ca Turcia să reintroducă interdicția asupra importurilor de deșeuri de plastic, impusă în iulie 2021 și apoi anulată.

La centrele de reciclare a deșeurilor plastice din Turcia lucrează copii și adolescenți

Lauren Weir, de la Environmental Investigation Agency, un grup activist, a declarat: „Constatările publicate de Human Rights Watch sunt profund îngrijorătoare și oferă dovezi suplimentare ale impactului negativ grav al comerțului global cu deșeuri de plastic, nu numai în țările din afara OCDE, ci și în țările din OCDE„.

În Turcia, este ilegală angajarea persoanelor sub 18 în fabrici de deșeuri periculoase, inclusiv de reciclare a plasticului. Expunerea la astfel de deșeuri este deosebit de dăunătoare pentru sănătatea copiilor.

Cu toate acestea, HRW, care a vorbit cu 64 de persoane din Adana, oraș din sudul Turciei, dar și din Istanbul – inclusiv 26 de persoane care lucrează sau au lucrat în trecut la centre de reciclare a plasticului – a constatat că o treime dintre ele fie începuseră să lucreze în copilărie, fie erau copii la momentul cercetării. Unii muncitori au afirmat că au văzut deșeuri străine importate, dar HRW nu a identificat sursa deșeurilor de plastic.

Ahmet, în vârstă de 20 de ani, care lucrează de la 15 ani, a povestit HRW despre un „cazan imens”, care emana gaze.

„Când inhalam acei aburi, aveam senzația că plămânii mei sunt strânși și sub presiune. Am încetat să mai lucrez acolo acum două luni, dar încă mai am probleme cu respirația”, a spus el.

Cercetătorii au descoperit că printre lucrătorii din centrele de reciclare din Turcia se numără refugiați și migranți fără acte. Unii dintre aceștia au declarat că nu au acces la servicii medicale în caz de boală sau accident.

Locuitorii din comunitățile din apropiere au declarat că din cauza mirosurilor puternice și a poluării nu pot sta cu ferestrele deschise și nu pot ieși în aer liber. Raportul a constatat că multe astfel de centre sunt situate „periculos de aproape” de case, școli sau spitale, ceea ce contravine legilor turcești și reglementărilor de mediu.

Deșeurile plastice, toxice pentru mediu și periculoase pentru sănătatea umană

Pe măsură ce sunt reciclate, deșeurile de plastic sunt mărunțite și topite la temperaturi ridicate, un proces care eliberează poluanți atmosferici și toxine. În lipsa unei protecții adecvate, toxinele pot provoca astm, dificultăți de respirație și iritații ale ochilor. Oamenii de știință au asociat, de asemenea, expunerea la aceste toxine cu un risc crescut de cancer, daune neurologice și afectarea sistemului reproducător.

De asemenea, materialele plastice, care sunt fabricate din combustibili fosili, eliberează gaze cu efect de seră, contribuind la criza climatică. Ministerul turc al Muncii și Securității Sociale a declarat pentru HRW că a efectuat 105 inspecții ale centrelor de reciclare a deșeurilor din plastic între 2017 și 2021, iar 26 dintre acestea au fost găsite neconforme.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a recunoscut că „deșeurile noastre sunt responsabilitatea noastră” și a declarat că au fost propuse recent măsuri mult mai stricte de monitorizare a exporturilor sale.

#centru de reciclare #deseuri #turcia

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.