Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a anunțat recent că Rusia a oferit o nouă finanțare, în valoare de 9 miliarde de dolari, pentru centrala nucleară Akkuyu, proiect important realizat de compania de stat rusă Rosatom. Acest ajutor financiar vine în contextul unei întârzieri a lucrărilor la centrala nucleară, care trebuia să devină operațională în acest an, dar care acum se estimează că va începe să funcționeze în 2026.

„Această finanțare va fi utilizată cel mai probabil în 2026-2027. Vor fi cel puțin 4-5 miliarde de dolari din această sursă pentru 2026 în ceea ce privește finanțarea externă”, a declarat ministrul turc într-o conferință de presă la Istanbul, citat de agenția Reuters, conform HotNews.

Centrala nucleară Akkuyu, aflată în provincia Mersin de la Marea Mediterană, este un proiect de amploare realizat de Rosatom, conform unui acord semnat în 2010, în valoare de 20 de miliarde de dolari. Chiar dacă termenul inițial pentru finalizarea acestui proiect era 2023, lucrările au fost amânate, iar acum autoritățile din Turcia estimează că centrala va deveni operațională în 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul aceleași conferințe, ministrul turc a declarat că Turcia este în discuții cu mai multe țări și companii, inclusiv Coreea de Sud, China, Rusia și Statele Unite, pentru noi proiecte nucleare în provincia Sinop și regiunea Tracia. Bayraktar a subliniat că Ankara dorește să primească „cea mai competitivă ofertă” pentru aceste proiecte viitoare.

„Turcia dorește să producă energie nucleară pe teritoriul său și își propune să furnizeze cifre clare privind obiectivele”, a afirmat ministrul, subliniind că țara este determinată să își diversifice sursele de energie și să își asigure independența energetică pe termen lung.

Totodată, Alparslan Bayraktar a anunțat că Turcia este în negocieri cu compania saudită ACWA Power pentru dezvoltarea unui pachet de energie solară de 5.000 de megawați, din care 2.000 de megawați vor fi furnizați în prima fază. „Vom finaliza acordul pentru acest proiect în primul trimestru al anului 2026, pentru 2.000 de megawați în prima fază. Vorbim despre un proiect de energie solară de 2.000 de megawați; 1.000 de megawați în Sivas și 1.000 în Taseli”, a declarat ministrul.

De asemenea, Turcia este în discuții cu o altă firmă din Golf pentru un proiect de energie solară și stocarea energiei, estimându-se un cost între 1,5 și 2 miliarde de dolari. „Costul aproximativ al investiției este cuprins între 1,5 și 2 miliarde de dolari”, a adăugat Bayraktar, fără a oferi detalii suplimentare.

#centrala nucleară #dolari #finantare #Rusia #turcia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.