Recep Tayyip Erdogan a prezentat sâmbătă seara, 3 iunie curent, un nou guvern. Şeful statului turc a depus jurământul sâmbătă după-amiază, după realegerea sa în funcţia de şef al Turciei pentru al treilea mandat. Cabinetul, care are în total 17 miniştri, se va întruni pentru prima dată marţi.

Mehmet Simsek, 56 de ani, al cărui nume circula în presă de câteva zile, preia Ministerul Economiei, a anunţat şeful statului de la Palatul Cankaya din Ankara, care fusese ales de fondatorul Republicii Turce, Mustafa Kemal Ataturk în 1923.

Deja ministru al Finanţelor (2009-2015) apoi viceprim-ministru responsabil cu Economie (până în 2018), Simsek, fost economist la banca americană Merrill Lynch, va avea sarcina de a restabili puţină ortodoxie în politica financiară a ţării cu scopul de a restabili încrederea investitorilor. Sosirea lui ar trebui să liniştească şi pieţele financiare care sperau la asta.

În special, el trebuie să pună capăt politicii de scădere a dobânzilor apărate de preşedinte – contrar teoriilor clasice – pentru a încuraja producţia, dar care mai ales a făcut ca inflaţia să crească cu 73% în medie pe parcursul anului 2022 şi până la 85% toamna trecută.

Hakan Fidan, fost şef al MIT, serviciul turc de informaţii, preia cârma Afacerilor Externe, în locul lui Mevlut Cavusoglu. Cel care a condus „serviciile” din mai 2010, este un credincios al preşedintelui Erdogan, căruia i-a fost deja consilier diplomatic timp de trei ani. „El este păstrătorul secretelor mele, păstrătorul secretelor de stat”, a mărturisit preşedintele în 2012, descriindu-l pe Hakan Fidan drept „un funcţionar public foarte bine pregătit”.

Potrivit unei surse diplomatice occidentale, Hakan Fidan a fost „omul său de încredere ani de zile” şi totodată cel care conduce negocierile cu lumea arabă, Egipt, Emiratele, Libia şi, de asemenea, Siria cu care preşedintele Erdogan încearcă să reia legătura prin Moscova.

În cele din urmă, la Apărare, Yasar Güler, şeful Statului Major al Forţelor Armate, îi urmează lui Hulusi Akar, el însuşi fost şef de stat major care a ocupat această funcţie din iulie 2018. Akar era considerat arhitectul rezistenţei la puciul eşuat din iulie 2016.

La putere de douăzeci de ani, mai întâi ca prim-ministru, Erdogan a numit şi un nou vicepreşedinte, Cevdet Yilmaz, membru fidel al partidului său AKP, deputat pentru Diyarbakir (sud-est) şi deja de mai multe ori ministru.

#Guvern #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.