O serie de plaje foarte frecventate de turiști în provincia Antalya, Turcia, au devenit zone fără fumat, în urma unor reguli noi introduse la începutul sezonului estival.

Antalya, care atrage aproximativ 17 milioane de turiști pe an, încearcă astfel să reducă impactul poluării asupra mediului marin.

Restricțiile au intrat în vigoare pe 5 iunie și vizează plajele din Lara, Belek, Çamyuva și Beach Park, zone alese în mod special din cauza numărului mare de turiști care le vizitează anual, potrivit Adevărul.

Potrivit noilor reguli, în anumite zone, sunt interzise fumatul și aruncarea mucurilor de țigară pe plajă.Măsura face parte din programul „Blue Mediterranean Initiative”, care vizează protejarea ecosistemului marin și a litoralului.

Ebru Şahin, coordonatoarea proiectului, a explicat că problema este una mai gravă decât pare: „Imagini luate de pe fundul mării arătau ceea ce păreau organisme marine… dar erau, de fapt, mucuri de țigară”.

Aceste deșeuri „se adună printre nisip și pietriș, sunt purtate în mare de curenți și provoacă daune grave ecosistemului”, a subliniat coordonatoarea proiectului, adăugând că „protejarea mărilor începe cu schimbări mici de comportament”.

Cei care încalcă noile reguli riscă amenzi de aproximativ 1.764 de lire turcești (în jur 50 de euro).

Autoritățile iau în calcul extinderea restricțiilor la nivel național, nu doar pe plaje, ci și în alte spații publice, precum terenuri sportive, instituții educaționale, centre medicale sau locuri de joacă.

În acest caz, amenzile ar putea ajunge până la 5.000 de lire turcești (aproximativ 150 de euro).

Turcia nu este singura țară care adoptă astfel de măsuri. În Spania există deja, de câțiva ani, reguli stricte privind fumatul pe plaje și în spații publice, încălcarea acestora fiind sancționată cu amenzi care pot ajunge la câteva mii de euro.

Începând cu 1 iulie 2025, și autoritățile din Franța au anunțat interzicerea fumatului pe plaje, în parcuri sau în apropierea școlilor începând cu 1 iulie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenzi #fumat interzis #plaje #turcia #turisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.