Turcia vine cu o listă de revendicări pentru Finlanda și Suedia. Vor trebui să își schimbe legislația dacă vor în NATO

Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlandei și Suediei pentru a debloca aderarea lor la NATO. După aceste cerințe cele două țări nordice vor trebui să își schimbe legislația dacă vor acceptul Turciei, relatează Reuters, scrie hotnews.ro.

Ministrul turc de Externe a declarat marți că, în timpul discuțiilor care au avut loc săptămâna trecută, le-a înmânat delegațiilor din Finlanda și Suedia documente care prezintă revendicările Ankarei și că așteaptă răspunsul acestora.

„Sunt revendicările noastre imposibile? Nu. Vrem ca ei să își oprească sprijinul acordat terorismului”, a declarat șeful diplomației turce pentru agenția de stat Anadolu.

Ministrul a mai precizat că guvernul turc este conștient că îndeplinirea unora dintre solicitări va necesita modificări legislative în cele două țări.

„Ei pun problema în felul următor: din moment ce suntem departe de regiuni cu terorism, legile noastre sunt modelate în felul acesta. Păi atunci trebuie să le schimbați. Ei spun că este permis ca organizații teroriste să organizeze evenimente și își fluture steagurile în public. Atunci trebuie să vă schimbați legea”, a afirmat Cavusoglu.

Lista de revendicări a Turciei

Marți, ministrul turc de Externe a prezentat o listă cu măsurile concrete pe care le cere Finlandei și Suediei:

oprirea oricărui sprijin acordat Partidul Muncitorilor din Kurdistan și a altor organizații pe care Ankara le consideră teroriste;
interzicerea organizării oricăror evenimente de către acestea pe teritoriul Finlandei și Suediei;
extrădarea persoanelor căutate de Turcia pentru acuzații de terorism;
susținerea operațiunilor militare și de contraterorism ale Ankarei;
ridicarea tuturor embargourilor privind exporturile de armament ale Turciei.

Finlanda și Suedia au încercat până acum să negocieze o soluție cu Ankara în timp ce alte țări membre NATO, precum și secretarul general Jens Stoltenberg, și-au exprimat încrederea că obiecțiile ridicate de Turcia vor putea fi depășite.

Finlanda şi Suedia au depus cu puțin timp în urmă cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Turcia s-a arătat reticentă față de acest subiect. Astfel, Ankara poate încetini acest proces, refuzând deschiderea discuțiilor în cadrul Consiliului Atlantic, prima etapă a procedurii. Apoi, Turcia poate bloca refuzând să semneze protocoalele de aderare şi să ratifice aderarea.

Pentru aderare celor două țări este necesară unanimitatea celor 30 de membri ai Alianţei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda și Suedia #Erdogan #turcia #NATO

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski s-ar putea deplasa joi, la Bruxelles, pentru un summit al şefilor de stat şi de guvern al UE şi o intervenţie în faţa eurodeputaţilor, susţin surse europene citate de AFP, scrie realitatea.net.

Dacă va fi confirmată, această vizită a lui Vladimir Zelenski va fi prima în capitala UE de la începutul ofensivei militare ruse împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022.

O sursă de la Parlamentul European a vorbit despre „probabilitatea organizării unei sesiuni plenare extraordinare joi, 9 februarie, în prezenţa lui Volodimir Zelenski, preşedinte al Ucrainei”. Alte două surse parlamentare au confirmat această informaţie, sub acoperirea anonimatului.

Liderul ucrainean beneficiază de o „invitaţie permanentă” la Bruxelles, s-a mulţumit să declare un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.

Preşedinţia ucraineană nu a confirmat nici ea această vizită care ridică probleme de securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski s-a deplasat la Washington pe 22 decembrie, în prima sa călătorie internaţională de la începutul războiului. El s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden şi a susţinut un discurs în faţa Congresului american.

Un summit extraordinar al liderilor europeni va avea loc joi şi vineri, iar printre temele de pe agendă vor fi şi evoluţiile războiului din Ucraina şi solidaritatea UE faţă de Kiev.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi alţi înalţi reprezentanţi europeni s-au întâlnit vineri la Kiev cu Vladimir Zelenski, în cadrul summitului UE-Ucraina, pentru a-şi afişa susţinerea pentru procesul de aderare al Ucrainei.

Ţara a primit statutul de candidată oficială la aderare în iunie 2022, un proces care necesită numeroase reforme care ar putea dura ani de zile dar pe care Kievul speră să le accelereze.

Ucraina primeşte în plus o susţinere financiară din partea UE de circa 50 de miliarde de euro, care include ajutor umanitar şi militar.

#zelensk