Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc pe 3 noiembrie 2024 în Republica Moldova. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne, pentru a-și exprima opțiunea electorală. Este bine de știut că în ziua alegerilor există anumite interdicții, care trebuie respectate. În caz contrar, persoanele care omit abateri de la lege pot fi sancționate.

Ce se permite în ziua alegerilor?

Orice cetățean cu drept de vot, adică persoana care a atins vârsta de 18 ani și nu are nici o interdicție impusă de instanță, poate participa la alegeri. Acesta va prezenta la secția de votare documentul de identitate, datele lui vor fi introduse în sistemul informațional, va semna în liste electorale și va primi buletinele de vot.

Dacă din motive medicale sau din alte considerente un votant nu se poate deplasa la secție, acesta poate solicita urna mobilă, inclusiv în ziua votării, până la ora 14:00. Cererea se va depune personal, de rude, asistentul social sau telefonic.

Persoanele cu nevoi speciale pot cere de la funcționarii electorali atributele necesare pentru a facilita procesul de votare, de exemplu o lupă. De asemenea, acestea pot fi asistate de o rudă.

Dacă alegătorul a greșit opțiunea în buletinul de vot, acesta poate solicita altul, o singură dată. Buletinul de vot greșit se va anula de către funcționarii electorali, informația fiind stipulată într-un proces verbal.

Dacă vor fi alegători în rând, care nu au reușit să își exercite dreptul de vot până la ora 21:00, programul de lucru a secției de votare poate fi prelungit cu maxim două ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce nu se permite în ziua votării?

Legislația interzice agitația electorală în ziua alegerilor. Nu se permite aflarea în perimetrul secției de votare cu afișaje sau materiale care promovează un anumit candidat și orice publicitate electorală.

Este interzisă și transportarea votanților, dar și oferirea unor bunuri în schimbul susținerii unui concurent electoral, atât în ziua alegerilor, cât și în alte perioade.

Accesul mai multor persoane în cabina de vot, cu excepția cetățenilor cu nevoi speciale, însoțite de apropiați, este interzisă. Nu se permite nici exprimarea opțiunii de vot de mai multe ori sau în locul altei persoane.

Fotografierea sau filmarea în incinta secțiilor de votare, cu excepția în care aceasta se realizează de jurnaliști confirmați de Comisia Electorală Centrală, este interzisă.

Votul este secret, așadar fotografierea buletinelor de vot nu se permite. La fel, nu se permite scoaterea lor din secția de votare sau expunerea publică.

Legislația Națională interzice și apariția candidaților la emisiuni televizate sau radiofonice în ziua alegerilor și în ziua tăcerii, adică în sâmbătă dinaintea votării.

În timpul rezervat votării se interzice închiderea localului de votare și suspendarea votării, cu excepția cazurilor de dezordine în masă, de calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării.

Nu se permite purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secției de votare. Prin excepție de la această interdicție, în secția de votare pot intra cu arme de foc reprezentanții forțelor de ordine, dacă își exercită dreptul de vot la această secție sau au fost chemați pentru a asigura restabilirea ordinii de drept.

#alegeri #interzis #legislatie #prezidentiale #turul II

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.