Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc pe 3 noiembrie 2024 în Republica Moldova. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne, pentru a-și exprima opțiunea electorală. Este bine de știut că în ziua alegerilor există anumite interdicții, care trebuie respectate. În caz contrar, persoanele care omit abateri de la lege pot fi sancționate.

Ce se permite în ziua alegerilor?

Orice cetățean cu drept de vot, adică persoana care a atins vârsta de 18 ani și nu are nici o interdicție impusă de instanță, poate participa la alegeri. Acesta va prezenta la secția de votare documentul de identitate, datele lui vor fi introduse în sistemul informațional, va semna în liste electorale și va primi buletinele de vot.

Dacă din motive medicale sau din alte considerente un votant nu se poate deplasa la secție, acesta poate solicita urna mobilă, inclusiv în ziua votării, până la ora 14:00. Cererea se va depune personal, de rude, asistentul social sau telefonic.

Persoanele cu nevoi speciale pot cere de la funcționarii electorali atributele necesare pentru a facilita procesul de votare, de exemplu o lupă. De asemenea, acestea pot fi asistate de o rudă.

Dacă alegătorul a greșit opțiunea în buletinul de vot, acesta poate solicita altul, o singură dată. Buletinul de vot greșit se va anula de către funcționarii electorali, informația fiind stipulată într-un proces verbal.

Dacă vor fi alegători în rând, care nu au reușit să își exercite dreptul de vot până la ora 21:00, programul de lucru a secției de votare poate fi prelungit cu maxim două ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce nu se permite în ziua votării?

Legislația interzice agitația electorală în ziua alegerilor. Nu se permite aflarea în perimetrul secției de votare cu afișaje sau materiale care promovează un anumit candidat și orice publicitate electorală.

Este interzisă și transportarea votanților, dar și oferirea unor bunuri în schimbul susținerii unui concurent electoral, atât în ziua alegerilor, cât și în alte perioade.

Accesul mai multor persoane în cabina de vot, cu excepția cetățenilor cu nevoi speciale, însoțite de apropiați, este interzisă. Nu se permite nici exprimarea opțiunii de vot de mai multe ori sau în locul altei persoane.

Fotografierea sau filmarea în incinta secțiilor de votare, cu excepția în care aceasta se realizează de jurnaliști confirmați de Comisia Electorală Centrală, este interzisă.

Votul este secret, așadar fotografierea buletinelor de vot nu se permite. La fel, nu se permite scoaterea lor din secția de votare sau expunerea publică.

Legislația Națională interzice și apariția candidaților la emisiuni televizate sau radiofonice în ziua alegerilor și în ziua tăcerii, adică în sâmbătă dinaintea votării.

În timpul rezervat votării se interzice închiderea localului de votare și suspendarea votării, cu excepția cazurilor de dezordine în masă, de calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării.

Nu se permite purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secției de votare. Prin excepție de la această interdicție, în secția de votare pot intra cu arme de foc reprezentanții forțelor de ordine, dacă își exercită dreptul de vot la această secție sau au fost chemați pentru a asigura restabilirea ordinii de drept.

#alegeri #interzis #legislatie #prezidentiale #turul II

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.