Persoanele din Republica Moldova, care dețin cetățenia României, pot vota în turul doi al scrutinului prezidențial de peste Prut la 59 de secţii de votare. Birourile electorale vor funcționa în toate la nordul, sudul şi centrul Republicii Moldova, ca în cazul parlamentarelor şi primului tur al alegerilor liderului de la Cotroceni.

Potrivit președintelui Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, cetăţenii români din Republica Moldova vor putea vota timp de trei zile, de pe 6 până pe 8 decembrie. Aceștia vor avea nevoie de un act de identitatea, pentru a-şi putea exercita dreptul de a alege preşedintele României.

În turul doi al prezidenţialelor din România vor lupta candidata Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi şi candidatul despre care se spune că îl copie pe liderul de la Kremlin – Călin Georgescu. Guvernarea de la Chişinău a anunțat că o susţine pe Lasconi în cursa electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Turul I al prezidențialelor din România s-a încheiat cu renumărarea voturilor şi demisia conducerii Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, după ce Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă nu au acces în turul doi al scrutinului.

#Georgescu #Lasconi #prezidentiale #Romania #turul doi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.