TV-Găgăuzia și Canal 5, preiau conținut de la posturile suspendate afiliate fugarului Ilan Șor, arată un control CA

Consiliul Audiovizualului (CA) a examinat în ședința de vineri, 1 martie curent, două rapoarte de control pe modul în care își respectă propria concepție de programe serviciile media audiovizuale TV-Găgăuzia și Canal 5.

Controlul legat de postul public regional a arătat că TV-Găgăuzia a inclus în grila de programe emisiunile „De Facto”, „Știri” cu Vadim Stîngaciu și Tatiana Lupan și „La limita existenței”, difuzată anterior de posturile Primul în Moldova și ITV, formatul acesteia fiind păstrat intact de postul public regional.

La solicitarea CA, furnizorul a informat că aceste emisiuni sunt produse cu resursele proprii ale televiziunii în baza contractelor de prestări servicii, dar că nu deține informații cu privire la mijloacele tehnice și locul realizării fiecărui program.

Deși Canal 5 a avut devieri neînsemnate la Concepția de programe, acesta a difuzat emisiunile: „Descoperă ortodoxia”, „Hai să ne căsătorim”, „Astro-ghid”, „Moldova la pachet”, „În lumea surprizelor”, „PULS”, „Наши соседи”, „Герой нашего времени” transmise anterior de Orhei TV și TV6, iar mai apoi de Orizont TV. Și producțiile audiovizuale „Пёс”, „Скорая помощь”, „Суд присяжных”, „Суд присяжных. Окончательный вердикт” au fost difuzate de Orizont TV.

Inițiatorul controlului, membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a declarat că se observă o migrare de conținut de la un post la altul, fiind schimbată doar sigla, iar programele rămânând în măsura semnificativă aceleași. „Atunci când Canal 5 a fost inclus în multiplexul național, era un post cu un conținut ce se deosebește total de cel actual. Emisiunile care erau anterior catalogate ca programe proprii ale Orizont TV sunt acum în grila de emisie a Canal 5, tot fiind catalogate ca proprii, conform documentelor prezentate de furnizor” , a precizat membrul CA, Ruslan Mihalevschi.

„În ce privește TV-Găgăuzia, este foarte ciudat când furnizorul public regional de servicii media declară că nu știe unde se produc știrile și alte programe pe care le consideră proprii”, a afirmat Ruslan Mihalevschi.

Președinta Consiliul Audiovizualului, Liliana Vițu, a remarcat că practica de preluarea a emisiunilor este anti-concurențială, deoarece un post de televiziune dorește să se afirme pe piață prin programele proprii și propriile ”fețe”. „Prin reciclarea emisiunilor asociate cu alte servicii media audiovizuale, postul respectiv face un soi de agregare, și nu activează ca o televiziune cu propria sa identitate”, a explicat Liliana Vițu.

Ca urmare a examinării rapoartelor, TV-Găgăuzia a fost sancționată cu 7 000 de lei pentru nerespectarea propriei Concepții de programe. Controlul a fost inițiat pe 22 decembrie anul trecut și a cuprins perioada 25-31 decembrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul Audioviziualului #posturi TV #control #Ilan Șor

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.