Ucraina a atacat în cursul nopții o rafinărie de petrol și baza aeriană militară Engels din regiunea rusă Saratov, precum și un depozit petrolier din regiunea Kaluga, a anunțat duminică Statul Major General al armatei ucrainene. Potrivit Kievului, loviturile au provocat incendii la toate cele trei obiective, scrie adevărul.ro.

Armata ucraineană a precizat că atacurile au vizat infrastructură utilizată de armata rusă și de industria energetică, fără a oferi informații privind amploarea pagubelor.

De partea cealaltă, autoritățile ruse au confirmat un atac cu drone asupra regiunii Saratov. Guvernatorul Roman Busarghin a anunțat că două persoane au murit în urma bombardamentului, relatează Reuters.

„În urma atacului dronelor duşmane, două persoane au fost ucise. Transmit condoleanţele mele familiei şi celor apropiaţi. Vor primi tot ajutorul necesar”, a scris oficialul pe Telegram, fără să ofere alte detalii despre victime sau locul exact al impactului.

Reacția Rusiei

Ministerul rus al Apărării a susținut că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat și distrus nu mai puțin de 635 de drone ucrainene în noaptea de sâmbătă spre duminică, deasupra mai multor regiuni ale Federației Ruse și a Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

„În cursul nopții trecute, mijloacele de apărare aeriană aflate în serviciu au interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene”, a transmis ministerul într-un comunicat publicat pe platforma de mesagerie Max.

Reuters precizează că nu a putut verifica din surse independente informațiile furnizate de cele două părți, în condițiile în care atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice și obiectivelor militare din Rusia s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul războiului declanșat de invazia rusă în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.