Ucraina ar putea transporta 4,5 milioane de tone de cereale anual prin Republica Moldova, către portul Constanța din România, printr-un coridor feroviar discutat deja de autoritățile de la Chișinău și Kiev. Cele două părți negociază în prezent tariful pentru tranzit, iar Ucraina a solicitat o reducere de 50%.

Ruta este analizată ca o alternativă mai sigură pentru exportul cerealelor, în condițiile în care atacurile rusești asupra porturilor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni.

Surse din Ucraina și Republica Moldova au declarat pentru Reuters că autoritățile de la Kiev vor ca cerealele să fie transportate pe calea ferată prin Moldova până la Constanța și să beneficieze de o reducere de 50% față de tariful standard.

O sursă din cadrul Căii Ferate din Moldova a confirmat că Ucraina a solicitat reducerea în timpul negocierilor. În schimb, partea moldovenească a cerut garanții privind volumele de cereale care ar urma să fie transportate.

„În acest moment, cele două părți discută perioada și volumele de tranzit ale cerealelor ucrainene prin Moldova către portul Constanța”, a declarat sursa.

Un oficial ucrainean din domeniul industriei a precizat că autoritățile de la Kiev colectează informații de la transportatorii interesați pentru a stabili volumele exacte care ar putea fi expediate prin Republica Moldova.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a declarat pentru Reuters că un astfel de coridor feroviar ar putea avea o capacitate de aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale pe an.

Ucraina caută rute alternative pentru exporturi după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa. În prezent, peste 90% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt realizate pe cale maritimă.

Atacurile asupra porturilor au determinat Ministerul Agriculturii de la Kiev să reducă estimarea privind exporturile de cereale pentru sezonul 2026-2027, de la 43 de milioane la 38-40 de milioane de tone. Și analiștii APK-Inform și-au redus prognoza cu 8,6%, până la 39,4 milioane de tone.

Republica Moldova a mai asigurat transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023. Un nou coridor către Constanța ar putea oferi Ucrainei o rută suplimentară pentru export, iar Moldova ar putea obține venituri de milioane de euro din tranzit.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a discutat luni, în regiunea Odesa, cu omologul său ucrainean, Mykola Kalashnyk, despre îmbunătățirea legăturilor feroviare și extinderea tranzitului.

Reuters notează că premierul Vasile Tofan a declarat anterior că Republica Moldova nu trebuie să rateze oportunitatea de a obține venituri din tranzitul cerealelor ucrainene și a respins îngrijorările fermierilor moldoveni privind concurența produselor ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #CFM #export #Moldova #Romania #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.