Ucraina ar putea transporta 4,5 milioane de tone de cereale anual prin Republica Moldova, către portul Constanța din România, printr-un coridor feroviar discutat deja de autoritățile de la Chișinău și Kiev. Cele două părți negociază în prezent tariful pentru tranzit, iar Ucraina a solicitat o reducere de 50%.

Ruta este analizată ca o alternativă mai sigură pentru exportul cerealelor, în condițiile în care atacurile rusești asupra porturilor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni.

Surse din Ucraina și Republica Moldova au declarat pentru Reuters că autoritățile de la Kiev vor ca cerealele să fie transportate pe calea ferată prin Moldova până la Constanța și să beneficieze de o reducere de 50% față de tariful standard.

O sursă din cadrul Căii Ferate din Moldova a confirmat că Ucraina a solicitat reducerea în timpul negocierilor. În schimb, partea moldovenească a cerut garanții privind volumele de cereale care ar urma să fie transportate.

„În acest moment, cele două părți discută perioada și volumele de tranzit ale cerealelor ucrainene prin Moldova către portul Constanța”, a declarat sursa.

Un oficial ucrainean din domeniul industriei a precizat că autoritățile de la Kiev colectează informații de la transportatorii interesați pentru a stabili volumele exacte care ar putea fi expediate prin Republica Moldova.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a declarat pentru Reuters că un astfel de coridor feroviar ar putea avea o capacitate de aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale pe an.

Ucraina caută rute alternative pentru exporturi după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa. În prezent, peste 90% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt realizate pe cale maritimă.

Atacurile asupra porturilor au determinat Ministerul Agriculturii de la Kiev să reducă estimarea privind exporturile de cereale pentru sezonul 2026-2027, de la 43 de milioane la 38-40 de milioane de tone. Și analiștii APK-Inform și-au redus prognoza cu 8,6%, până la 39,4 milioane de tone.

Republica Moldova a mai asigurat transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023. Un nou coridor către Constanța ar putea oferi Ucrainei o rută suplimentară pentru export, iar Moldova ar putea obține venituri de milioane de euro din tranzit.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a discutat luni, în regiunea Odesa, cu omologul său ucrainean, Mykola Kalashnyk, despre îmbunătățirea legăturilor feroviare și extinderea tranzitului.

Reuters notează că premierul Vasile Tofan a declarat anterior că Republica Moldova nu trebuie să rateze oportunitatea de a obține venituri din tranzitul cerealelor ucrainene și a respins îngrijorările fermierilor moldoveni privind concurența produselor ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #CFM #export #Moldova #Romania #Ucraina

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.