Ucraina a primit pe 17 martie de la Comisia Europeană proiectul de condiții pentru închiderea a trei clustere în cadrul mecanismului de „alimentare anticipată”, parte a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Aceasta permite statului ucrainean să continue toate lucrările tehnice necesare fără a aștepta ridicarea rezervelor de către alte state membre, scrie European Pravda.

Domeniile vizate sunt: „Competitivitatea și dezvoltarea incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și politică de coeziune”. Astfel, Ucraina are toate condițiile pentru a avansa în negocierile privind cele șase clustere necesare aderării la UE.

Viceprim-ministrul Ucrainei pentru Integrare Europeană, Taras Kachka, a mulțumit președințiilor, precum și Comisiei Europene, pentru inițierea mecanismului.

„Tratăm acest lucru foarte în serios și apreciem cu adevărat sprijinul Comisiei Europene în această privință”, a subliniat el.

Kachka a adăugat că Ucraina „apreciază cu adevărat angajamentul Comisiei în implementarea tuturor obiectivelor de referință” și că „acest pas este cu adevărat revoluționar, implementat într-o manieră foarte europeană”. El a menționat că procedura reprezintă un semnal pozitiv privind continuarea reformelor, chiar în contextul războiului.

„Am realizat multe în ultimii patru ani de război. Am avut succes în special în domeniul anticorupției și al reformelor judiciare. Avem un sistem anticorupție cu adevărat funcțional. Vom continua în același ritm”, a promis viceprim-ministrul.

Inițiativa de „alimentare anticipată” va permite Ucrainei să desfășoare toate activitățile tehnice și legislative necesare pentru aderare fără a aștepta ridicarea rezervelor Ungariei. Procedura pentru Republica Moldova va avea loc tot pe 17 martie la Bruxelles, reprezentată de viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cristina Gherasimov, la Bruxelles: ”Deschidem negocierile cu UE pe ultimele capitole. O nouă etapă importantă!”

#Aderarea la UE #Bruxelles #negocieri tehnice #Ucraina

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google