Ukrzaliznytsia poartă negocieri cu Calea Ferată din Moldova pentru reducerea cu 50% a tarifelor de tranzit aplicate mărfurilor ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova, transmite Rupor.md, cu referire la Delo.ua și RAIL.insider.

Potrivit sursei citate, discuțiile au loc atât între autoritățile de profil din cele două state, cât și direct între companiile feroviare.

Adjunctul directorului Departamentului Tehnologia Transporturilor și Activitate Comercială din cadrul Ukrzaliznytsia, Valeri Tkaciov, a declarat că partea ucraineană urmărește reducerea semnificativă a costurilor logistice.

„Într-adevăr, solicităm o reducere de 50% a tarifului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova”, a afirmat acesta.

Potrivit sursei, Calea Ferată din Moldova este dispusă să analizeze solicitarea, însă condiționează acordarea reducerii de existența unor garanții privind volumele de mărfuri care vor fi transportate de expeditorii ucraineni.

În cadrul negocierilor a fost abordată și problema locomotivelor necesare pentru transport. Reprezentanții CFM au informat că se confruntă cu un deficit de locomotive și au cerut sprijinul Ukrzaliznytsia, solicitând utilizarea locomotivelor ucrainene pentru circulația trenurilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, Ukrzaliznytsia a anunțat că, începând cu 1 septembrie 2026, va indexa tarifele pentru unele servicii prestate de filiala sa „Centrul de Logistică a Transporturilor”, în funcție de indicele prețurilor producătorilor din trimestrul al doilea al anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cale ferata #marfuri #Moldova #tranzit #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.