Ucraina: Deputaţii europeni vor să limiteze importurile de cereale

Plenul Parlamentului European a aprobat prelungirea cu încă un an, începând din iunie, a scutirii de taxe vamale pentru importurile agricole ucrainene acordate începând cu 2022, dar cu „mecanisme de salvgardare” consolidate, extinse la cereale.

Fermierii europeni acuză afluxul de cereale, ouă şi pui din Ucraina de scăderea preţurilor locale, în special în ţările vecine, şi de crearea unei concurenţe „neloiale” prin nerespectarea anumitor standarde (păsări crescute în masă etc.). În perioada ianuarie-septembrie 2023, importurile de produse agricole ucrainene în UE au înregistrat un salt valoric de 11% pe parcursul unui an.

Un subiect deosebit de sensibil în Polonia, unde blocarea frontierei de către fermieri furioşi a provocat o criză între Varşovia şi Kiev. Ca răspuns la aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus „măsuri corective” care ar putea fi adoptate rapid în cazul unor „perturbări majore” pe piaţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În primul rând, pentru trei produse descrise ca fiind „sensibile” – carnea de pasăre, ouăle şi zahărul – Bruxelles-ul a propus o „frână de urgenţă” pentru a „stabiliza” importurile la volumele medii de import în 2022 şi 2023, niveluri peste care vor fi reimpuse taxe vamale.

Dar textul deputaţilor, adoptat cu o majoritate foarte largă (347 de voturi pentru, 117 împotrivă şi 99 de abţineri), modifică propunerea iniţială a Comisiei de a extinde acest „plafon” la cereale (grâu, orz, ovăz, maďs) şi miere – pentru a ţine cont de capacitatea mare de producţie a Ucrainei în ciuda războiului.

De asemenea, modifică perioada de referinţă, care ar urma să fie calculată pe o medie de trei ani (2021-2023).

Organizaţiile de agricultori au criticat faptul că plafonul propus de Bruxelles corespunde volumelor mari din ultimii doi ani, care au stat la baza crizei actuale. Aceste modificări vor trebui acum să fie negociate cu Consiliul European (statele membre) pentru a găsi un compromis şi a-l ratifica în mod oficial, înainte ca actuala scutire de taxe vamale să expire la începutul lunii iunie.

#compromis #taxe vamale #Consiliul European #agricultori

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.