Ucraina nu a reușit să doboare nicio rachetă balistică lansată de Rusia în timpul atacului masiv din noaptea de miercuri spre joi, au comunicat Forțele Aeriene ucrainene, scrie BBC, transmite Antena 3 CNN. Atacul s-a soldat cu cel puțin 13 morți și 40 de răniți. Președintele Volodimir Zelenski a pus numărul mare al victimelor pe seama lipsei rachetelor pentru sistemele de apărare aeriană, pe care Ucraina depinde de aliații occidentali să le furnizeze.

Rusia a lansat asupra Ucrainei 168 de drone și 44 de rachete, principalele ținte fiind în Kiev, au transmis Forțele Aeriene ucrainene. Atacul asupra capitalei a început în jurul miezului nopții, când sirenele au răsunat în întregul oraș, fiind urmate de impactul a aproximativ 20 de rachete.

Blocuri de locuințe și depozite din mai multe zone ale Kievului au fost lovite, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență. Un spital de copii și o școală au fost, de asemenea, avariate.

Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică pentru mii de locuințe și au lăsat în întuneric mai multe zone din regiunea Kiev.

Echipele de intervenție au căutat victime printre ruinele blocurilor distruse, în timp ce locatarii și-au privit locuințele devastate. Pentru vineri a fost declarată zi de doliu în memoria persoanelor ucise.

Președintele Volodimir Zelenski a pus numărul mare al victimelor pe seama lipsei rachetelor pentru sistemele de apărare aeriană, pe care Ucraina depinde de aliații occidentali să le furnizeze.

„Atât timp cât Ucraina nu va avea suficiente sisteme împotriva rachetelor balistice, Rusia nu se va gândi serios la pace”, a scris Zelenski pe Telegram. „Rachetele interceptoare pentru sistemele Patriot nu au fost încă înlocuite și avem nevoie de ele în fiecare zi. Fiecare rachetă suplimentară salvează viețile oamenilor noștri”, a adăugat președintele ucrainean.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut și el mai mult sprijin militar din partea aliaților.

„Avem nevoie de muniție și de sisteme antirachetă. Avem nevoie de sprijinul partenerilor noștri”, a declarat Kliciko pentru BBC, în fața unui bloc distrus din cartierul Solomianski.

În jurul său, salvatorii continuau să caute printre dărâmături, iar locuitorii stăteau în fața caselor devastate.

Deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko a afirmat că țara este „complet neprotejată” în fața rachetelor balistice și nu poate face nimic fără interceptoare.

„Rusia profită de acest lucru și încearcă să distrugă cât mai multă infrastructură. Pentru noi este foarte dureros, pentru că murim aici în fiecare zi din cauza lipsei acestor interceptoare”, a declarat el pentru BBC Radio 4.

Ministerul rus al Apărării susține că atacul a vizat obiective militare și depozite și că au fost folosite arme lansate din aer, de la sol și de pe mare.

Ucraina s-a bazat până acum pe rachetele americane Patriot pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Statele Unite au folosit însă o mare parte din propriile stocuri în timpul războiului din Orientul Mijlociu și au redus livrările către Ucraina.

Noua solicitare de ajutor militar a lui Zelenski vine în timp ce acesta se confruntă cu o provocare politică din partea fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov. Acesta a cerut organizarea alegerilor și a acuzat guvernul că fenomenul corupției a lăsat armata fără armele necesare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #Interceptoare Patriot #Rusia #Ucraina #Volodimir Zelenski

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.