Ucraina prezintă marți Statelor Unite un plan pentru un armistițiu parțial cu Rusia, sperând să recâștige sprijinul principalului său aliat, care, sub președinția lui Donald Trump, a cerut concesii pentru a pune capăt războiului de trei ani, relatează AFP. Discuțiile din Arabia Saudită au loc în contextul în care Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei, iar Kievul a ripostat, inclusiv cu un atac nocturn asupra Moscovei.

Aceasta va fi cea mai importantă întâlnire de la vizita la Casa Albă de luna trecută, când Donald Trump l-a mustrat pe președintele ucrainean pentru presupusa lipsă de recunoștință.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, care va fi însoțit de consilierul pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a declarat că suspendarea ajutorului este ceva ce speră că se va putea rezolva în cadrul discuțiilor de marți.

„Sperăm să avem o întâlnire bună și vești pozitive de anunțat”, a spus Rubio, precizând că SUA nu au întrerupt furnizarea de informații ăentru operațiuni defensive, potrivit libertatea.ro.

Între timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene și a recucerit sate din regiunea Kursk, pierdute anterior în fața forțelor ucrainene, care încercau să obțină un avantaj în negocieri. În ajunul discuțiilor din Arabia Saudită, Ucraina a lansat un atac „masiv” asupra Moscovei, cu 69 de drone interceptate până marți dimineață, conform primarului Serghei Sobianin.

„Avem o propunere pentru un armistițiu aerian și maritim. Aceste tipuri de armistițiu sunt ușor de implementat și monitorizat, deci pot fi un punct de plecare”, a declarat, luni, un oficial ucrainean pentru AFP.

Potrivit sursei citate, Rubio a sugerat că administrația Trump ar putea considera favorabilă această propunere.

„Nu spun că este suficient, dar este genul de concesie necesară pentru a pune capăt conflictului. Nu va exista un armistițiu și un sfârșit al acestui război fără concesii din ambele părți”, a declarat el presei.

Reamintim că, aliaţii europeni ai Kievului susţin că Ucraina poate încheia un acord cu Rusia doar dintr-o poziţie de forţă, iar Kievul nu ar trebui să se grăbească să se aşeze la masa negocierilor cu un agresor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armistitiu #razboi #Rusia #SUA #Ucraina

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.