Ucraina a primit în 2026 doar o treime din rachetele de apărare aeriană livrate de aliați comparativ cu anul trecut, a declarat miercuri președintele Volodimir Zelenski. În tot acest timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului și asupra zonelor ocupate de cetățeni, transmite g4media.ro.

Potrivit liderului ucrainean, reducerea livrărilor de interceptoare nu este o situație de scurtă durată, ci este, de fapt, o tendință care s-a menținut pe parcursul întregii prime jumătăți a anului.

„Și acesta nu este doar un fenomen de vară – se aplică fiecărei perioade din prima jumătate a anului 2026”, a transmis Volodimir Zelenski pe Telegram.

Ucraina se confruntă încă de la începutul războiului cu un deficit de rachete Patriot produse în Statele Unite, care sunt singurele capabile să intercepteze rachetele balistice rusești.

În ultimele săptămâni însă, lipsa acestor interceptoare a devenit tot mai vizibilă pentru ucraineni, în condițiile în care Rusia a atacat Kievul, în medie, o dată la trei zile numai în luna iulie.

Situația s-a repetat și în timpul atacului de miercuri. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că nu au reușit să intercepteze nicio rachetă balistică și nici cele patru rachete de croazieră Zircon lansate de Rusia.

Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Ucrainei pentru dezvoltarea tehnologiei de apărare, estimează că Rusia poate lansa aproximativ 100 de rachete balistice în fiecare lună.

În timpul acestor lovituri sunt vizate, în cea mai mare parte, centrele logistice, instalațiile industriale, depozitele de alimente și clădiri.

„Războiul de uzură a intrat în următoarea fază”, a declarat acesta pe Telegram.

Pe lângă propriul arsenal, Rusia a început din nou să folosească rachete furnizate de Coreea de Nord. Potrivit autorităților ucrainene, săptămâna trecută armata rusească a lansat primele două rachete nord-coreene din luna august a anului trecut.

Serviciile de informații militare ale Ucrainei susțin că o unitate de rachete nord-coreeană a fost desfășurată în vestul Rusiei și ar putea dispune de 120 de rachete balistice și șase lansatoare.

În consecință a celor întâmplate, unii analiști militari consideră că o soluție ar fi lovirea lansatoarelor de rachete rusești înainte ca acestea să fie folosite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#rachete de apărare #Ucraina #Volodimir Zelenski

Senatul Statelor Unite a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 68 de voturi pentru și 9 împotrivă, proiectul de lege privind așa-numitele „sancțiuni infernale” împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul din Ucraina. Acesta reprezintă prima înăsprire semnificativă a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, transmite BBC.

Potrivit autorilor proiectului, sancțiunile au scopul de a reduce veniturile Kremlinului utilizate pentru finanțarea războiului și de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace. Inițiativa vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă asupra teritoriului rus, iar relațiile dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski par să se îmbunătățească.

Legea transformă în norme legislative sancțiunile deja impuse prin ordine executive ale președintelui SUA. Astfel, acestea nu vor mai putea fi anulate definitiv printr-o simplă decizie prezidențială. Totuși, documentul îi acordă lui Donald Trump dreptul de a suspenda temporar orice sancțiune, după propria apreciere.

De asemenea, proiectul îi oferă președintelui american posibilitatea de a introduce taxe vamale de până la 100% asupra importurilor provenite din principalele state care cumpără petrol și gaze din Rusia sau contribuie la ocolirea sancțiunilor. Printre țările vizate s-ar putea număra India, China și Turcia.

Proiectul de lege a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. După decesul acestuia, la mijlocul lunii iulie, inițiativa a fost modificată și completată. În forma actuală au fost incluse sancțiuni împotriva flotei maritime „din umbră” a Rusiei, măsuri suplimentare privind Iranul și, cel mai important, posibilitatea ca președintele SUA să acorde derogări și excepții de la sancțiuni.

Legea trebuie să fie aprobată și de Camera Reprezentanților, care se află în vacanță parlamentară până în septembrie. Ulterior, documentul va fi transmis președintelui Donald Trump pentru promulgare. Abia după semnarea sa, legea va intra în vigoare.

În termen de 30 de zile de la promulgare, Donald Trump va fi obligat să pună în aplicare sancțiunile și să le reexamineze la fiecare șase luni.

Trump păstrează controlul asupra sancțiunilor

Persoanele și organizațiile enumerate în proiect – de la Vladimir Putin până la Sberbank – se află deja sub sancțiuni americane. Diferența este că, odată cu adoptarea legii, aceste restricții vor avea statut legislativ, nu vor mai depinde doar de ordine executive.

Astfel, președintele SUA nu va mai putea elimina definitiv sancțiunile, ci doar să le suspende temporar. Pentru aceasta, va fi suficient să notifice Congresul printr-o scrisoare în care să explice pe scurt de ce o astfel de decizie servește intereselor Statelor Unite.

Donald Trump a utilizat deja astfel de excepții. După atacul asupra Iranului, el a suspendat timp de două luni sancțiunile aplicate petrolului rusesc deja încărcat pe petroliere, permițând Moscovei să valorifice creșterea prețurilor provocată de conflict și să comercializeze peste 100 de milioane de barili de petrol și produse petroliere blocați pe mare din cauza sancțiunilor.

Noi măsuri împotriva flotei „din umbră”

Un element nou al legii este includerea unor măsuri împotriva flotei maritime „din umbră” utilizate de Rusia pentru exportul de petrol.

Până acum, administrația Trump susținea că aceste nave operează departe de apele teritoriale americane și că responsabilitatea revine în principal statelor europene. Între timp, Uniunea Europeană a extins constant lista navelor sancționate și a început să rețină petroliere asociate Rusiei care navigau sub pavilioane false.

Noua lege îi permite însă președintelui SUA să includă rapid nave pe lista sancțiunilor fără o verificare suplimentară, dacă acestea au fost deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană, Regatul Unit sau alte state occidentale. Totuși, și această decizie rămâne la discreția președintelui.

Proiectul stabilește că sancțiunile împotriva Kremlinului vor putea fi eliminate definitiv doar după ce președintele Statelor Unite va certifica oficial în fața Congresului că Rusia a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile libere și independente ale Ucrainei. Chiar și în acest caz, Congresul va avea posibilitatea să verifice situația și să suspende temporar ridicarea sancțiunilor prin adoptarea unei rezoluții speciale.