Ucraina nu mai speră să primească în acest an avioane de luptă F-16 americane, pe care le cere de mai multe luni aliaţilor săi occidentali pentru a se apăra în faţa invaziei ruse. Forţele ucrainene implicate în contraofensiva vizând recuperarea teritoriului ocupat de Rusia se confruntă cu lipsa apărării antiaeriene.

„Este evident că nu vom putea apăra Ucraina în această toamnă şi în această iarnă cu avioane F-16”, a declarat la televiziunea ucraineană purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene, Iuri Ihnat.

„Existau mari speranţe”

„Existau mari speranţe ca această aeronavă să se alăture apărării noastre aeriene şi să ne protejeze de teroarea rachetelor şi dronelor din Rusia”, a adăugat el.

Este cel puţin un mic progres însă faptul că piloţii şi mecanicii ucraineni ar putea începe să se antreneze pe aceste avioane „în viitorul apropiat”, a mai spus el, potrivit presei ucrainene.

Zelenski „a avut întâlniri în fiecare zi pentru accelerarea acestui proces”

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, este însă mai optimist. El a declarat, joi, că Ucraina va primi avioane F-16 imediat ce se va încheia pregătirea piloților.

„Cred că piloții ucraineni se vor întoarce de la antrenament, iar avioanele vor ajunge odată cu ei. Poate că nu vor ajunge în cabinele de pilotaj, dar va fi un proces sincronizat”, a spus Kuleba la un post de televiziune, potrivit Interfax Ukraine. „Credeți-mă, săptămâna aceasta președintele (Zelenski) a avut întâlniri în fiecare zi și a vorbit despre accelerarea acestui proces. O voi spune în mod diplomatic: cred că vor fi vești bune în curând”, a adăugat el.

O coaliţie de 11 ţări, în frunte cu Ţările de Jos şi Danemarca, s-a angajat să antreneze piloţi ucraineni pentru a utiliza avioanele de luptă occidentale, ceea ce nu înseamnă însă că acestea vor fi şi livrate. Nicio ţară nu s-a angajat să trimită avioane F-16 Ucrainei până acum, notează dpa. Nici antrenamentul promis nu a fost organizat deocamdată.

Câte avioane de luptă a primit Kievul de la Occident

Ucraina a primit până acum 45 de avioane de luptă de la aliați, potrivit Oryx, un reputat site care monitorizează atât pierderile de echipamente suferite de ruși și ucraineni în război, cât și livrările de armament occidentale către armata Kievului.

Este vorba de 14 Su-25 (cumpărate de NATO de la Bulgaria și livrate Ucrainei), 4 Su-25 de la Macedonia de Nord, 14 Mig-29 de la Polonia și alte 13 diferite variante de MiG-29 de la Slovacia (unele probabil folosite doar ca sursă de piese de schimb).

Avioanele F-16, „de patru sau cinci ori” mai eficiente decât cele din epoca sovietică

Serhii Holubțov, un comandant ucrainean al forțelor aeriene declara că Ucraina are mare nevoie de avioane de luptă F-16, pe care le-a descris drept „de patru sau cinci ori” mai eficiente decât avioanele din epoca sovietică utilizate în prezent de Ucraina.

„F-16 este un avion de vânătoare care a devenit o aeronavă multirol care poate îndeplini întregul spectru de sarcini aeriene. MiG-29, din păcate, este (un avion) din secolul trecut”, spunea comandantul ucrainean la televiziunea națională, în primăvară, în contextul în care Polonia și Slovacia începuseră să predea Ucrainei avioane de luptă MiG-29.

F-16, cel mai bine vândut avion de luptă occidental al generației sale

F-16 este cel mai bine vândut avion de luptă occidental al generației sale și, în continuare, cel mai utilizat avion de luptă din lume: au fost produse peste 4.000 de exemplare, dintre care peste 1.500 sunt încă în serviciu.

Creat la sfârșitul anilor 1970, este un avion multirol. Este capabil să îndeplinească o gamă largă de misiuni, de la recunoaștere până la vânarea altor avioane prin atac la sol.

Avantajul F-16 pentru Ucraina, pe lângă versatilitatea sa, nu ar fi atât puterea lui (comparabilă cu ceea ce i-ar opune rușii), cât disponibilitatea sa: ajunge la sfârșitul vieții sale și forțele aeriene europene, în special, retrag zeci dintre aceste avioane din serviciul activ în fiecare an.

Hub regional în România pentru antrenamentul piloților

Unsprezece ţări partenere ale Ucrainei au semnat în luna iulie un memorandum care defineşte condiţiile pentru pregătirea piloţilor ucraineni pe avioanele de luptă F-16. Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România şi Suedia participă la coaliţia de pregătire a piloţilor ucraineni în folosirea avioanelor de vânătoare F-16.

„Avioanele F-16 vor proteja cerul deasupra Ucrainei şi flancul estic al NATO. Forţele aeriene ucrainene sunt pregătite să ştie să le folosească cât mai curând posibil”, declara atunci ministrul ucrainean al Apărării.

El preciza că antrenamentele ar urma să dureze între şase şi opt luni și să înceapă la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie.

În 6 iulie, Administrația prezidențială de la București a anunțat că în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) „a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16”.

„Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”, a transmis administrația prezidențială. „Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică”, potrivit președinției române.

România are 17 avioane F-16 și cumpără alte 32 de avioane din Norvegia

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 17 aeronave F-16 în configurație M5.2R, care vor fi modernizate la configurația M6.6, achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Cele 17 avioane F-16 au fost cumpărate în două tranșe din Portugalia și au fost modernizate cu ajutorul SUA, iar tot pachetul a costat România circa 628 de milioane de euro, inclusiv pregătirea personalului.

Totodată, Ministerul Apărării Naționale din România a semnat în noiembrie 2022 un contract cu Guvernul Regatului Norvegiei pentru achiziția a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic.

Valoarea contractului semnat cu Guvernul Regatului Norvegiei este de 388 milioane euro și se va derula pe o perioadă de trei ani, primele aeronave urmând să fie livrate spre sfârșitul anului 2023.

#avioane de luptă #Occident #razboi #Rusia #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.