Vladimir Zelenski i-a adresat mulțumiri lui Donald Trump și a declarat că o eventuală suspendare temporară a atacurilor pe durata iernii severe ar putea contribui la protejarea infrastructurii energetice esențiale a Ucrainei.

Rusia nu a confirmat deocamdată că a fost de acord cu vreo oprire a atacurilor, scrie CNN.

”Apreciem eforturile partenerilor noştri de a ne ajuta să protejăm vieţi. Mulţumim, preşedinte Trump”, a afirmat Zelenski, într-o postare pe X, adăugând că Ucraina se aşteaptă ca acordul să fie implementat.

Zelenski a confirmat că discuţiile privind o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice au avut loc în timpul întâlnirilor trilaterale între oficiali americani, ucraineni şi ruşi, de săptămâna trecută, de la Abu Dhabi.

O persoană familiarizată cu negocierile a afirmat că oficialii americani au avansat ideea unei asemenea pauze în lupte, însă nu era clar la acel moment dacă Moscova va fi de acord.

Rusia nu a confirmat public că a acceptat o propunere privind o oprire a atacurilor. Întrebat, joi, despre o posibilă încetare a focului în ceea ce priveşte infrastructura energetică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a oferit lămuriri, spunând: ”Nu, nu pot comenta asta deocamdată”.

CNN a cerut Kremlinului un punct de vedere.

Încercările anterioare privind un armistiţiu temporar între Rusia şi Ucraina nu au avut succes. Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat o încetare a focului de trei zile, planificată, în mai anul trecut, despre care Moscova a anunţat că o va respecta ”din motive umanitare”. În timp ce presa de stat din Rusia a afirmat că încetarea focului a fost aplicată, armata Ucrainei a afirmat că atacurile au continuat şi în acea perioadă. Însă Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au ”încetat toate ostilităţile” şi a acuzat Ucraina că a continuat atacurile. Acesta a afirmat că Rusia va ”reflecta” acţiunile Ucrainei.

Anterior în cursul războiului, autorităţile ucrainene au pus în aşteptare planurile de a evacua civilii din Mariupol, invocând încălcarea de către Rusia a unei pauze agreeate în martie 2022.

Stadiul negocierilor pentru pace

În postarea în care îi mulţumeşte lui Trump, Zelenski a afirmat că astfel de ”paşi spre de-escaladare contribuie la progresul real spre sfârşitul războiului”. Trimisul special al lui Trump Steve Witkoff a exprimat un optimism similar, afirmând, joi, că administraţia ”face mari progrese” în negocierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina şi adăugând că în urma întâlnirii de la Abu Dhabi crede că ”poporul ucrainean este plin de speranţă şi se aşteaptă că vom obţine un acord pentru pace în curând”.

Miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că ”pretenţia teritorială privind Doneţkul” este principala problemă care rămâne în negocierile privind sfârşitul războiului din Ucraina.

Însă joi consilierul de la Kremlin Iuri Uşakov a temperat evaluarea lui Rubio privind stadiul negocierilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pauza anunţată a atacurilor ruseşti vine într-un moment critic, în care ucraina se confruntă cu temperaturi sub limita îngheţului, agravate de atacurile ruseşti repetate asupra infrastructurii critice.

Atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice au provocat pene de electricitate semnificative la Kiev, potrivit Ministerului Energiei din această ţară, alte regiuni afectate fiind Odesa, Harkov şi Doneţk.

Preşedintele american Donald Trump anunţă joi că i-a cerut ”personal” omologului său rus Vladimir Putin să nu mai atace Kievul şi alte oraşe ucrainene ”timp de o săptămână” şi dă asigurări că liderul de la Kremlin ”a acceptat să o facă”.

#PACE #Vladimir Zelenski

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.