Sudul Ucrainei se confruntă cu o invazie de lăcuste fără precedent, iar autoritățile ucrainene susțin că fenomenul este agravat de efectele războiului, în special de distrugerea terenurilor agricole și a infrastructurii de irigații provocată de trupele rusești, transmite POLITICO, preluat de Observatornews.ro.

Deși în trecut țara vecină s-a confruntat cu invazii de lăcuste, problema este mult mai gravă în acest an, potrivit surselor citate. Una dintre cele mai afectate zone este fostul lac de acumulare Kakhovka, care a secat după ce rușii au aruncat în aer barajul în anul 2023, în încercarea de a opri avansul forțelor ucrainene.

”Să fim sinceri, în cea mai mare măsură, motivul principal este războiul. Terenurile agricole abandonate de lângă linia frontului, distrugerea centralei hidroelectrice Kakhovka. Invazia de lăcuste este o consecință a ecocidului comis de Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat Vadim Chaikovski, adjunctul șefului Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorului.

Potrivit lui, roiuri de lăcuste au fost observate în zonele de conflict începând cu 2022. În 2023, acestea au fost depistate în regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, iar în 2024 au apărut în două districte din regiunea Harkov. Totuși, invaziile anterioare au fost de o amploare mai mică decât cea din prezent, transmite Observatornews.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2025, invazii de lăcuste au fost raportate în regiunile Zaporojie, Herson și Odesa, iar în unele zone au fost semnalate și în regiunile Dnipropetrovsk și Vinița. Lăcustele pot devasta culturile și pășunile într-un timp extrem de scurt, punând în pericol hrana oamenilor și a animalelor.

Autoritățile locale afirmă că situația este sub control, însă în Zaporojie a fost necesară utilizarea insecticidelor pentru a combate insectele care au invadat peste 6.000 de hectare. Chaikovski a precizat că, deocamdată, lăcustele nu au afectat recolta Ucrainei, deoarece sunt concentrate în apropierea râului Nipru și a altor cursuri de apă.

#invazie #lacuste #Ucraina

Guvernul prim-ministrului maghiar Peter Magyar va cere prelungirea unei derogări de un an de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care urmează să expire în noiembrie, a declarat joi ministrul de externe Anita Orban pentru site-ul de ştiri index.hu, relatează Reuters.

Acordul care exceptează Ungaria de la aplicarea sancţiunilor a fost negociat între preşedintele SUA, Donald Trump, şi fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani la conducere.

S&P Global, care a confirmat în luna mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, afirmă că peste 90% din importurile de petrol şi gaze ale ţării provin din Rusia prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria şi Serbia, transmite Digi24.

Dependenţa de importurile din Rusia este considerată o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, caracterizată de un consum intensiv de energie, pe fondul eforturilor mai ample ale Uniunii Europene de a se detaşa de energia rusă după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Anita Orban a declarat că Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancţiuni dincolo de luna noiembrie, adăugând că grupul energetic maghiar MOL are nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Deşi Viktor Orban a menţinut legături strânse cu Kremlinul, cabinetul maghiar a expulzat 10 diplomaţi ruşi din Ungaria în această lună, afirmând că aceştia au acţionat într-un mod incompatibil cu statutul lor.