Pe lângă amenințările directe ale războiului cu Rusia, Ucraina se confruntă acum cu o nouă provocare gravă: răspândirea virusului West Nile. În ultimele trei luni, această boală transmisă de țânțari a provocat 11 decese, potrivit oficialilor din domeniul sănătății.

Igor Kuzin, ministrul adjunct al sănătății din Ucraina și epidemiolog, a declarat într-un interviu pentru BBC că situația legată de acest virus este „serioasă” și se va menține astfel. Virusul West Nile, răspândit prin mușcăturile de țânțari infectați, provoacă simptome precum febră, dureri de cap, erupții cutanate, vărsături și diaree. Deși majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome, aproximativ una din 150 de persoane dezvoltă o formă gravă sau fatală a bolii.

O problemă agravată de război

Răspândirea virusului West Nile este strâns legată de rutele de migrație ale păsărilor, iar Ucraina se află pe traseul acestora, fapt ce contribuie la creșterea riscului de infectare. Deși țara este devastată de conflictul militar, această problemă de sănătate publică devine tot mai acută, în special în zonele unde accesul la îngrijire medicală este limitat din cauza războiului.

Începând cu luna iulie, în Ucraina au fost înregistrate 88 de cazuri de infectare cu virusul West Nile, dintre care 11 s-au soldat cu decese. Ministerul Sănătății a raportat, de asemenea, că în luna august, 41 de cazuri au fost confirmate în laboratoare, cu un număr semnificativ de pacienți internați în spitalele din Kiev, scrie Newsweek.

Impactul asupra sănătății publice

Deși nu există un tratament specific sau un vaccin împotriva virusului West Nile, autoritățile ucrainene încearcă să gestioneze situația prin măsuri de prevenire. Valentina Ginzburg, șefa departamentului de sănătate din Kiev, a anunțat că 17 persoane au fost internate la Spitalul Clinic St. Michael din capitală, dintre care trei au murit din cauza complicațiilor. Aceștia proveneau din diverse zone ale Kievului și din regiunile limitrofe.

Virusul reprezintă o amenințare suplimentară pentru o țară deja grav afectată de bombardamente, atacuri cu drone și soldații ruși. Sistemul de sănătate al Ucrainei este sub presiune continuă din cauza războiului, iar apariția virusului West Nile complică și mai mult gestionarea crizei sanitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsuri de prevenire

Specialiștii recomandă populației să ia măsuri de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari, precum purtarea de îmbrăcăminte protectoare, folosirea plaselor de țânțari la ferestre și aplicarea de repelenți. De asemenea, autoritățile sanitare îndeamnă la vigilență sporită, având în vedere că sezonul de vară și toamnă este perioada în care țânțarii sunt cei mai activi.

#Ucraina #virus #West Nile

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.