Pe lângă amenințările directe ale războiului cu Rusia, Ucraina se confruntă acum cu o nouă provocare gravă: răspândirea virusului West Nile. În ultimele trei luni, această boală transmisă de țânțari a provocat 11 decese, potrivit oficialilor din domeniul sănătății.

Igor Kuzin, ministrul adjunct al sănătății din Ucraina și epidemiolog, a declarat într-un interviu pentru BBC că situația legată de acest virus este „serioasă” și se va menține astfel. Virusul West Nile, răspândit prin mușcăturile de țânțari infectați, provoacă simptome precum febră, dureri de cap, erupții cutanate, vărsături și diaree. Deși majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome, aproximativ una din 150 de persoane dezvoltă o formă gravă sau fatală a bolii.

O problemă agravată de război

Răspândirea virusului West Nile este strâns legată de rutele de migrație ale păsărilor, iar Ucraina se află pe traseul acestora, fapt ce contribuie la creșterea riscului de infectare. Deși țara este devastată de conflictul militar, această problemă de sănătate publică devine tot mai acută, în special în zonele unde accesul la îngrijire medicală este limitat din cauza războiului.

Începând cu luna iulie, în Ucraina au fost înregistrate 88 de cazuri de infectare cu virusul West Nile, dintre care 11 s-au soldat cu decese. Ministerul Sănătății a raportat, de asemenea, că în luna august, 41 de cazuri au fost confirmate în laboratoare, cu un număr semnificativ de pacienți internați în spitalele din Kiev, scrie Newsweek.

Impactul asupra sănătății publice

Deși nu există un tratament specific sau un vaccin împotriva virusului West Nile, autoritățile ucrainene încearcă să gestioneze situația prin măsuri de prevenire. Valentina Ginzburg, șefa departamentului de sănătate din Kiev, a anunțat că 17 persoane au fost internate la Spitalul Clinic St. Michael din capitală, dintre care trei au murit din cauza complicațiilor. Aceștia proveneau din diverse zone ale Kievului și din regiunile limitrofe.

Virusul reprezintă o amenințare suplimentară pentru o țară deja grav afectată de bombardamente, atacuri cu drone și soldații ruși. Sistemul de sănătate al Ucrainei este sub presiune continuă din cauza războiului, iar apariția virusului West Nile complică și mai mult gestionarea crizei sanitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsuri de prevenire

Specialiștii recomandă populației să ia măsuri de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari, precum purtarea de îmbrăcăminte protectoare, folosirea plaselor de țânțari la ferestre și aplicarea de repelenți. De asemenea, autoritățile sanitare îndeamnă la vigilență sporită, având în vedere că sezonul de vară și toamnă este perioada în care țânțarii sunt cei mai activi.

#Ucraina #virus #West Nile

Prețul energiei electrice cumpărate de pe piața regională a crescut semnificativ din luna august, iar furnizorii au acumulat devieri tarifare de zeci de milioane de lei. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că acesta este principalul motiv pentru care Premier Energy și FEE Nord au cerut majorarea tarifelor la electricitate.

Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, oficialul a explicat că seceta hidrologică din regiune și oprirea unor centrale nucleare și hidroelectrice au redus disponibilitatea energiei produse din surse mai ieftine. În consecință, pentru producerea electricității a fost utilizat mai mult gaz, care este mai scump.

„În luna august, când efectele secetei hidrologice s-au făcut simțite și mai mult, centralele nucleare din regiune au fost oprite, centralele hidroelectrice au fost oprite, ori energia hidro și energia nucleară sunt practic cele mai ieftine”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a adăugat că, în lunile august, septembrie și octombrie, producătorii au consumat mai mult gaz pentru a genera electricitate. Acest lucru a dus la acumularea unor devieri tarifare importante.

„Vorbim de devieri acumulate, de ordinul zecilor de milioane de lei, care vin din costul de achiziție a energiei electrice”, a precizat Junghietu.

Cererile furnizorilor au ajuns la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care urmează să analizeze costurile prezentate și să le compare cu prețurile actuale de pe piață, înainte de a lua o decizie.

„Conform legislației, cred că au între 35 și 45 de zile”, a spus ministrul, referindu-se la termenul de examinare a solicitărilor.

În data de 3 noiembrie, Premier Energy a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea prețului energiei electrice. Furnizorul propune un tarif de 4,64 lei/kWh pentru consumatorii casnici, față de 3,56 lei/kWh cât achită în prezent. Astfel, dacă solicitarea va fi aprobată, energia electrică s-ar putea scumpi cu 1,08 lei/kWh sau aproximativ 30,3%.

Ulterior, pe 11 noiembrie și FEE-Nord a solicitat ANRE majorarea tarifului pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă tensiune de la 3,95 lei la 5,17 lei pentru un kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 30,9%.