Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de prizonieri de război, în urma căruia 270 de ucraineni au revenit acasă. Printre cei eliberați se numără militari și nouă civili, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit liderului de la Kiev, majoritatea celor eliberați se aflau în captivitate încă din 2022. Cei mai mulți sunt militari care au apărat orașul Mariupol, inclusiv membri ai Gărzii Naționale, printre care luptători Azov, grăniceri și militari din Forțele Terestre, Forțele Navale și trupele de desant și asalt.

Printre cei reveniți în Ucraina se află și militari care au luptat pe fronturile din Donețk, Lugansk, Harkov, Zaporojie, Herson, Kiev, Mikolaiv și Cernigău. Zelenski a precizat că mulți dintre aceștia au fost condamnați ilegal în Rusia.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale schimbului este revenirea a cinci persoane despre care se credea că au murit în urma atacului rusesc asupra închisorii din Olenivka, din iulie 2022.

„Ne amintim de fiecare și de fiecare dintre ei și continuăm să-i căutăm pe toți”, a transmis Volodimir Zelenski, mulțumindu-le celor implicați în negocierile pentru eliberarea prizonierilor și militarilor ucraineni care contribuie la capturarea soldaților ruși, pentru a permite noi schimburi.

Președintele ucrainean nu a oferit, în mesajul său, detalii despre numărul persoanelor eliberate de Ucraina în cadrul acestui schimb.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#prizonieri #razboi #Rusia #Ucraina

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.