Ucraina, Statele Unite şi Rusia vor avea o nouă rundă de negocieri la Abu Dhabi, în perioada 4–5 februarie, în cadrul demersurilor continue pentru obţinerea unui acord de pace, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Declaraţia vine în contextul incertitudinilor legate de negocierile programate iniţial pentru 1 februarie, atât în privinţa desfăşurării lor, cât şi a formatului — fie bilateral, între Moscova şi Kiev, fie trilateral, cu participarea Washingtonului.

„Ucraina este pregătită pentru o discuţie substanţială şi suntem interesaţi să ne asigurăm că rezultatul ne va apropia de un sfârşit real şi demn al războiului”, a declarat preşedintele Ucrainei.

În discursul său de duminică, Volodimir Zelenski a spus că a vorbit cu negociatorul şef Rustem Umerov şi au programat o întâlnire pentru luni „pentru a conveni asupra cadrului discuţiilor şi a pregăti totul”.

„Luni seara, echipa va fi deja în drum spre negocieri. Mulţi lideri, din diferite ţări, sunt alături de noi în acest proces, sprijinind Ucraina, şi ne coordonăm practic în fiecare zi. Luna februarie va fi o perioadă de activitate intensă în domeniul politicii externe din partea noastră, cu contacte şi întâlniri începând de mâine. Ne aşteptăm ca partea americană să fie la fel de activă, în special în ceea ce priveşte măsurile de dezescaladare – reducerea atacurilor. Desigur, multe depind de ceea ce pot realiza Statele Unite pentru ca oamenii să aibă încredere atât în proces, cât şi în rezultate”, a precizat el.

La 31 ianuarie, trimisul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu oficiali americani, printre care şi trimisul special Steve Witkoff, la Miami.

Discuţiile anterioare de două zile între Kiev, Washington şi Moscova s-au încheiat la Abu Dhabi la 24 ianuarie.

Se preconizează că discuţiile se vor concentra pe un potenţial armistiţiu energetic şi controlul asupra regiunii Donbas din Ucraina. Rusia a cerut de mult timp ca Ucraina să cedeze întregul teritoriu al regiunilor Doneţk şi Luhansk, inclusiv teritoriile neocupate, ca o condiţie prealabilă pentru orice acord de pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.